1. Ordinul președintelui ANAF nr. 1163 din 29 septembrie 2026 pentru aprobarea Procedurii de atragere a răspunderii solidare reglementată de dispozițiile art. 25 și 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (Monitorul Oficial nr. 859 din 14 octombrie 2026).
- Având în vedere ultimele modificări legislative s-a impus adoptarea unui nou ordin pentru aplicarea dispozițiilor art. 25 și art. 26 din Codul de procedură fiscală și care să reglementeze, în mod unitar, etapele procedurale aplicabile în materia atragerii răspunderii solidare.
- Vechiul ordin care reglementa angajarea răspunderii solidare - OpANAF nr. 127/2014 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispozițiile art. 27 și art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare a fost astfel abrogat.
- Necesitatea emiterii noului ordin rezultă, în principal, din obligația de corelare a procedurii interne cu actualul Cod de procedură fiscală, din nevoia de uniformizare a practicii organelor fiscale centrale și din necesitatea asigurării unei fundamentări corespunzătoare a actelor emise în cadrul procedurii, în special sub aspectul individualizării persoanei vizate, al acțiunilor sau inacțiunilor acesteia, al existenței relei-credințe, acolo unde legea o cere, al cuantumului obligațiilor fiscale restante și al legăturii de cauzalitate dintre conduita analizată și imposibilitatea ori diminuarea recuperării creanțelor fiscale.
- Procedura propusă stabilește, în principal:
- a) sfera obligațiilor fiscale care pot face obiectul atragerii răspunderii solidare, precum și obligațiile care nu intră în domeniul de aplicare al procedurii;
- b) organul fiscal central competent și structurile care pot identifica elemente relevante pentru declanșarea procedurii;
- c) activitățile de identificare, evaluare și gestionare a informațiilor și documentelor care pot fundamenta procedura în referință;
- d) elementele avute în vedere pentru stabilirea relei-credințe sau a conduitei imputabile, după caz;
- e) condițiile de analiză pentru fiecare ipoteză de răspundere solidară reglementată de art. 25 și art. 26 din Codul de procedură fiscală;
- f) declanșarea procedurii de atragere a răspunderii solidare de către organul de executare silită sau, după caz, de către o altă structură competentă, cu transmiterea documentelor justificative către organul fiscal competent;
- g) audierea persoanei vizate, consultarea documentației, consemnarea poziției acesteia și analizarea punctului de vedere formulat.
- Ordinul urmărește astfel configurarea unei proceduri care să permită organelor fiscale să analizeze în mod individual situația fiecărei persoane vizate, evitând atragerea automată a răspunderii solidare numai în considerarea calității formale deținute în raport cu debitorul principal. În acest sens, procedura impune analizarea faptei sau conduitei concrete, a perioadei relevante, a obligațiilor fiscale avute în vedere, a elementelor privind reaua-credință sau conduita imputabilă, precum și a legăturii de cauzalitate.
- Aceste elemente sunt de natură să consolideze fundamentarea actelor administrative fiscale, să reducă riscul apariției unor practici administrative neunitare și să asigure o mai bună apărare a actelor emise de organele fiscale în eventualele proceduri de contestare administrativă sau litigii având ca obiect atragerea răspunderii solidare.
2. Legea nr. 199 din 15 octombrie 2026 pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026).
- A fost introdusă o nouă categorie de bunuri a căror livrare va beneficia de cota redusă de TVA de 11%.
- Astfel, la articolul 291 alineatul (2) din Codul fiscal, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins: „o) livrarea de turte proteice, siropuri pe bază de zahăr sau amestecuri al căror conținut total de zahăr este mai mare de 10 g/100 g, destinate consumului albinelor.”
- Aceste produse sunt necesare apicultorilor pentru hrana administrată familiilor de albine, în contextul în care apicultura reprezintă un sector strategic al agriculturii românești.
3. Legea nr. 202 din 15 octombrie 2026 pentru înființarea și funcționarea conturilor de economii și de investiții, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026).
- Prezenta lege instituie conturile de economii și de investiții, denumite în continuare CEI, drept instrument voluntar de economisire individuală pentru asigurarea unui venit suplimentar distinct de pensie. Conturile CEI sunt conturi de investiții constituite în baza prezentei legi, în care persoanele fizice pot economisi și investi fonduri beneficiind de un regim fiscal specific și care se deschid la administratori de conturi CEI (societăți de servicii de investiții financiare sau bănci).
- Contribuțiile se pot efectua numai până la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate. Fondurile pot fi retrase de la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate sau după împlinirea vârstei de 65 de ani.
- Conturile CEI sunt de două tipuri:
- a) contul CEI cu regim de scutire (CEI-S) — contul în care contribuțiile sunt efectuate de către titularul contului CEI-S și pentru care veniturile realizate la retragere din cont sunt scutite de la plata impozitului pe venit și nu se includ în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii;
- b) contul CEI cu regim de deductibilitate (CEI-D) — contul cu regim de deductibilitate fiscală potrivit Codului fiscal, în care contribuțiile pot fi efectuate de către titularul contului CEI (salariat sau cu activitate independentă în sistem real) sau de către angajatorul titularului la locul unde se află funcția de bază.
- Prevederile privind facilitățile fiscale (modificările la Codul fiscal) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027 și se aplică contribuțiilor plătite și veniturilor realizate din conturile de economii și de investiții (CEI) începând cu aceeași dată.