Situație de fapt:
Societate:
- Înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 316 Cod fiscal
- Înregistrată în regimul special OSS (schema Uniunii), cu România ca stat membru de identificare, pentru vânzările la distanță intracomunitare către persoane fizice din alte state membre UE
- Deține și un cod de TVA în Olanda, fără sediu fix în Olanda
În prezent, achiziționăm mărfurile de la furnizori din România, care ne facturează cu TVA românesc 21%. Ulterior vindem bunurile către clienți finali (persoane fizice) din alte state membre UE și declarăm și plătim trimestrial prin OSS TVA-ul aferent statului membru de destinație.
Deoarece nu colectăm TVA în România, înregistrăm sistematic deconturi cu sumă negativă cu opțiune de rambursare. Rambursarea durează 3–4 luni, iar în acest timp nu avem lichidități suficiente pentru plata trimestrială a TVA-ului datorat prin OSS. Practic, finanțăm dublu TVA-ul: îl plătim furnizorilor români și îl plătim prin OSS, înainte să primim rambursarea.
Să solicităm furnizorilor români să ne factureze pe codul de TVA olandez, valid în VIES, cu scutire de TVA (cota 0%) în baza art. 294 alin. (2) lit. a) Cod fiscal, ca livrare intracomunitară. Apoi YODANEXTPRIM S.R.L., cu codul de TVA RO, ar emite facturile către clienții finali cu TVA-ul statului membru de destinație, declarat prin OSS.
Întrebare:
Intrebare:
- Condițiile scutirii la furnizorul român. Poate un furnizor român aplica scutirea de TVA pentru o livrare către o societate stabilită în România care comunică un cod de TVA olandez? Influențează tratamentul fiscal faptul că este aceeași entitate juridică, cu sediul economic în România? Există riscul ca ANAF să reîncadreze operațiunea ca livrare internă taxabilă?
- Destinația fizică a bunurilor. Considerăm că scutirea presupune ca bunurile să fie transportate efectiv din România în Olanda. Vă rugăm să analizați separat cele două variante posibile:
- a) Bunurile sunt transportate de la furnizorul român într-un depozit/spațiu din Olanda, iar de acolo sunt expediate către clienții finali din Olanda și din alte state membre.
- b) Bunurile sunt transportate direct de la furnizorul român către clientul final din alt stat membru (de exemplu Germania, Franța etc.), fără să tranziteze Olanda. Se poate aplica în acest caz scutirea pe codul TVA olandez? Ce consecințe ar decurge din art. 41 din Directiva TVA (achiziție intracomunitară pe un cod de TVA din alt stat decât cel de sosire) și din art. 276 Cod fiscal?
- Obligații în Olanda. În varianta a), YODANEXTPRIM ar avea de declarat în Olanda o achiziție intracomunitară (taxare inversă). Ulterior:
- vânzările către clienți finali din Olanda ar fi livrări locale olandeze, care se declară în decontul de TVA din Olanda, nu prin OSS?
- vânzările din Olanda către clienți din alte state membre (vânzări la distanță cu plecare din Olanda) pot fi declarate în OSS-ul din România, deși bunurile pleacă din Olanda?
- Facturarea către clienții finali. Pe ce cod de TVA trebuie emise facturile către clienții finali, RO sau NL, în funcție de locul de plecare al bunurilor? Cum se raportează aceste operațiuni în declarațiile din România (300, 390, OSS) și din Olanda?
- Documente justificative. Ce documente sunt necesare pentru ca furnizorii români să își justifice scutirea, conform art. 294 Cod fiscal și art. 45a din Regulamentul de punere în aplicare 282/2011? Ne interesează în special CMR-ul, contractul de transport și declarația de primire a bunurilor emisă de noi. Cine trebuie să figureze ca destinatar în CMR?
- Alternative. Dacă soluția de mai sus nu este aplicabilă sau implică riscuri fiscale importante, ce alte soluții legale există pentru a reduce decalajul de lichiditate? De exemplu:
- încadrarea într-o categorie de risc fiscal care permite rambursarea cu control ulterior, în termen mai scurt;
- compensarea TVA-ului de rambursat cu alte obligații;
- alte mecanisme prevăzute de legislația română sau olandeză.
Dorim ca operațiunile să fie corecte din punct de vedere fiscal și legal, atât în România, cât și în Olanda.
