Contract de mandat sau contract de muncă pentru o firmă micro
Vrei să înființezi un SRL și îți dorești să beneficiezi de regimul micro? Atunci ai nevoie de minim un angajat. Dar cum, cu contract de mandat sau contract de muncă pentru o firmă micro, ce alegere este mai potrivită? Alegerea corectă depinde de activitatea desfășurată, de costuri și de implicațiile fiscale și juridice. Află din acest articol cum poți să iei decizia potrivită.
Ce este contractul de muncă?
Contractul de muncă reprezintă forma clasică de angajare reglementată de Codul Muncii și presupune o relație de subordonare între angajat și angajator. În baza contractului individual de muncă (CIM), angajatul prestează o activitate, conform unei fișe de post, iar firma are obligația plății unui salariu.
Ce este contractul de mandat?
Contractul de mandat este alternativă pentru CIM la încadrarea unei firme ca microîntreprindere. Acest tip de contract este reglementat de Codul Civil și presupune relația contractuală dintre firmă și un mandatar, persoană fizică sau juridică, care prestează anumite servicii în numele firmei. Spre deosebire de contractul de muncă, acest contract de mandat nu presupune o relație de subordonare, fiind folosit frecvent pentru administratori.
Contract de mandat sau contract de muncă
Pentru a stabili ce variantă este mai bună, să analizăm puțin avantajele și dezavantajele fiecărei forme contractuale:
CIM
- Datorită prevederilor Codului Muncii, contractul de muncă conferă stabilitate și protecție: zile libere, concediu de odihnă, protecție împotriva concedierii abuzive, dreptul la preaviz.
- Datorită relației de subordonare, CIM conferă firmei dreptul de a impune reguli stricte și program fix.
- Firma are dreptul de a oferi angajaților acces la beneficii precum bonuri de masă, prime, pensie privată, asigurare medicală, firma având posibilitatea deducerii acestor cheltuieli.
Totuși, pe lângă aceste aspecte pozitive, CIM presupune totodată și câteva dezavantaje:
- demiterea unui angajat este mai complicată și necesită respectarea procedurilor legale
- nu este potrivit pentru colaborări ocazionale sau pentru poziții unde nu este nevoie de un angajat full-time
- orice contract trebuie declarat la ITM și asta presupune mai multă birocrație.
Contract de mandat
- Deoarece acest contract nu intră sub incidența Codului Muncii, firma nu este obligată să ofere beneficiile impuse de legislația muncii.
- De asemenea, datorită flexibilității, nu există un program fix și colaborarea se poate încheia mai rapid și fără complicații.
Există și câteva dezavantaje:
- deoarece nu există relație de subordonare, firma nu poate impune reguli stricte, ci doar să solicite îndeplinirea obligațiilor contractuale (clar menționate în contract)
- un contract de mandat folosit abuziv în locul unui contract de muncă poate atrage atenția autorităților fiscale.
Contract de mandat sau contract de muncă pentru firmă micro?
În ambele cazuri, firma reține taxele salariale și le plătește la ANAF, iar angajatul, respectiv mandatarul, primește doar venitul net, după reținerea taxelor salariale. Așadar, cum alegi varianta optimă pentru afacerea ta?
Dacă ai nevoie de un angajat stabil care să lucreze sub coordonarea ta și să respecte un program, atunci contractul de muncă este soluția potrivită.
Dacă în schimb este vorba despre administratorul firmei, atunci contractul de mandat poate fi o opțiune mai avantajoasă.
În plus, în cazul înființării unei firme, dacă optezi să fie micro ai obligația de a angaja în maxim 30 de zile și de a declara la ITM și ANAF angajarea. Dacă uiți de acest termen poți face rapid acest contract de mandat pe care NU ai obligația de a-l declara (este suficientă declararea lunară a taxelor salariale în D112).
