Login
/tabloul-cheltuielilor-nedeductibile-ce-cheltuieli-nu-poti-sa-deduci-pe-firma-in-anul-2026/
Inregistrare
Recuperare parola
In caz ca ai uitat parola, introdu in campul de mai jos adresa de email si se va trimite un email cu link pentru resetarea parolei.
Abonare newsletter zilnic!
[mailpoet_form id="3"]
Vrei să rămâi la curent cu noutățile fiscale și contabile?
Tabloul cheltuielilor nedeductibile. Ce cheltuieli nu poți să deduci pe firmă în anul 2026?
Botar Claudia-Florina
Valabil la 3 martie 2026
Atunci când discutăm despre aspectul deductibilității cheltuielilor este indicat să existe o înțelegere cuprinzătoare a conceptului de către persoanele care gestionează aspectele financiar-contabile a companiilor. Acest aspect este semnificativ întrucât deductibilitatea cheltuielilor are implicații majore asupra rezultatului fiscal al companiei tale. Nu doar contabilul trebuie să gestioneze eficient și corect aceste noțiuni. Este indicat să cunoști și tu imaginea complexă a acestor tipuri de cheltuieli pentru a înțelege modul de formare a rezultatului fiscal.
În ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor, aceastea îmbracă punctual 3 nuanțe: cheltuieli total deductibile la calculul rezultatului fiscal, cheltuieli parțial deductibile și cheltuieli nedeductibile. Orice antreprenor autohton se simte mult mai confortabil atunci când discutăm despre venituri. Totuși, implicațiile pe care le manifestă cheltuielile asupra laturii fiscale și financiar-contabile a afacerii sunt complexe, motiv pentru care interesul spre înțelegerea corectă a acestora trebuie să fie maximizat.
Acest material redirecționează conul de lumină spre latura nedeductibilă a cheltuielilor. Toți antreprenorii sau conducătorii de afaceri și-ar dori ca toate cheltuielile efectuate de către aceștia să dețin caracter de deductibilitate. Lucrurile nu stau însă tocmai astfel. Unele dintre aceste cheltuieli efectuate pe parcursul perioadei de referință vor fi nedeductibile.
Iată așadar ce tipuri de cheltuieli nu sunt deductibile la calcul rezultatului fiscal:
1. Cheltuieli proprii ale contribuabililor raportat la impozitul pe profit datorat, inclusiv cele care reprezintă diferențe din anii anteriori ori din anul curent, alături de acele impozite pe profit sau pe venit achitate în străinătate. Reprezintă cheltuială nedeductibilă și impozitul pe profit amânat.
2. Cheltuielile legate de amenzi, penalități, dobânzi, majorări de întârziere, confiscări datorate către autorități române sau străine. Fac excepție acele amenzi, dobânzi, penalități, confiscări, majorări de întârziere care fac obiectul unor contracte încheiate cu acestea.
3. Cheltuieli legate de bunurile constatate lipsă din gestiune, degradate, neimputabile, alături de taxa pe valoare adăugată aferentă acestora. Concret, discutăm despre bunurile de natura stocurilor și a mijloacelor fixe amortizabile. Există și situații în care aceste cheltuieli sunt declarate deductibile, și anume: bunurile distruse ca urmare a producerii unor calamități naturale; bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare; acele bunuri degradate calitativ pentru care există dovada distrugerii; alimentele destinate consumului uman cu data de expirare aproape de termenul-limită de consum etc.
4. Cheltuieli realizate în favoarea acționarilor și asociaților, ,,altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii”;
5. Toate cheltuielile asociate veniturilor neimpozabile;
6. Cheltuielile legate de servicii de asistență, management și consultanță care rezultă din servicii prestate de către o persoană dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic care să asigure schimbul de informații pentru a primi anumite documente care să justifice aceste cheltuieli. Cheltuielile trebuie să fie efectuate în cadrul unei tranzacții calificate de tip artificial. Conform reglementărilor Codului Fiscal, aceste tipuri de tranzacții nu au conținut economic și nu pot fi utilizate în cadrul unor practici economice uzuale.
7. Cheltuieli legate de primele de asigurare care nu au legătură cu activele și bunurile contribuabilului sau asociate activității derulate de către acesta. Din această categorie sunt exceptate acele bunuri care constituie garanție bancară pntru anumite credite contractate de către contribuabil cu scopul derulării activității economice sau utilizate în cadrul unor contracte de leasing sau de închiriere.
8. Cheltuieli legate de pierderile înrgistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea rămasă neacoperită din provizion;
9. Cheltuieli de sponsorizare sau mecenat. Contribuabilii car efectuează astfel de cheltuieli scad sumele respective din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; 2. Valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
10. Cheltuielile înregistrate în contabilitate care au la bază documente justificative emise de către un contribuabil inactiv, cu anumite excepții redate de bunurile achiziționate în cadrul procedurii de executare silită ori a celor achiziționate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului.
11. Cheltuieli cu taxe, contribuții, cotizații efectuate către organizații neguvernamentale sau asociații profesionale care sunt corelate la activitatea derulată de către compania ta și care depășesc echivalentul în lei a 4000 de euro anual.
12. Cheltuieli rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale/mijloacelor fixe, în cazul în care ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate în conformitate cu reglementărilor contabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
13. Cheltuieli legate de modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care se înregistrează o descreștere a acestora;
14. Cheltuieli legat de amortizarea sau deprecierea mijloacelor fixe și care sunt înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria de active imobilizate destinate vânzării în categoria celor deținute pentru activitatea proprie;
15. Cheltuieli legate de evaluarea activelor biologice, la fel în situația în care se identifică o descreștere a valorii acestora;
16. Cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile cu Standardele Internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;
17. Cheltuieli cu beneficiile acordate salariaților ,,în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni”;
18. Cheltuieli cu beneficiile acordate salariaților ,,în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar;
19. Cheltuieli rezultate din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare;
20. Impozitul minim pe cifra de afaceri;
21. Impozitul specific pe cifra de afaceri;
22. Cheltuieli privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate ,,Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii-UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte”.
Aceasta reprezintă o imagine a cheltuielilor care nu sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal.
Deductibilitatea explicată pe înțelesul antreprenorului
Acum că am delimitat cele 3 ipostaze în care se poate afla o cheltuială efectuată de către compania ta, vom explica pe scurt la ce se referă fiecare situație.
- Cheltuieli nedeductibile: sunt acele tipuri de cheltuieli care nu pot influența baza impozabilă a profitului;
- Cheltuieli parțial deductibile: sunt acele tipuri de cheltuieli care influențează baza impozabilă dar pe baza anumitor reguli aplicabile și nu în procent maximal;
- Cheltuieli deductibile: este categoria preferată de antreprenori întrucât acestea reduc baza impozabilă.
Punctual, din sfera deductibilității
Dacă vei realizat un scurt research în cadrul Codului Fiscal având la bază sintagma deductibil, vei identifica peste 100 de situații în care aceasta apare menționată. Deductibilitatea cheltuielilor este un aspect cu aplicabilitate foarte vastă și care aduce o serie de problematici în sfera mediului de afaceri. Pe cât este de semificativ, pe atât de dificil este de înțeles conceptul pentru unii contribuabili persoane juridice.
Există câteva direcții de care trebuie să ținem cont pentru ca o cheltuială să poată fi considerată deductibilă la calcul impozitului. Articolul 25 din cadrul Codului Fiscal menționează o direcție care delimitează cheltuielile deductibile de cele nedeductibile. Astfel, alineatul 1 specifică faptul că ,,pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice”. Discutăm astfel despre corelarea cheltuielilor efectuate la scopul derulării activității economice. Aceasta ar fi principala condiție pentru ca o cheltuială să fie astfel considerată deductibilă. Cu alte cuvinte, trebuie să ținem cont permanent de obiectul de activitate al companiei, fără să ne abateam de la această regulă de bază. În acest sens, o cheltuială deductibilă pentru tine ca entitate poate fi una nedeductibilă pentru o altă companie.
De exemplu, o nuanță a condițiilor legate de deductibilitatea cheltuielilor privitor la activitățile independente este prevăzută în cadrul articolului 68 din cadrul Codului Fiscal. Practic, pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate în scopul derulării activității independente trebuie să fie efectuate în cadrul acestei activități, justificate prin documente; să fie reprezentate de cheltuieli efectuate în cursul exercițiului financiar în cadrul căruia au fost plătite; să fie reprezentate de cheltuieli cu salarii și asimilate salariilor; să respecte normele privind amortizarea; să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor privind investițiile în mijloacele fixe pentru cabinete medicale; să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare pentru anumite categorii de bunuri, de exemplu: active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; activele care servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în derularea activității pentru care este autorizată compania; bunurile utilizate în cadrul unor contracte de leasing sau de închiriere și asigurarea de risc profesional. De asemenea, pentru ca aceste cheltuieli să poată fi deduse trebuie să: fie efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în interesul serviciului în țară ori în străinătate etc.
Deductibilitatea este unul dintre conceptele cele mai importante din spectul financiar-contabil și fiscal al afacerii tale. Discută cu contabilul tău cu privire la nuanțele deductibilității și ține cont de tipul de cheltuieli care se încadrează categoriei de cheltuieli deductibile și asigură-te că acestea respectă cerințele prevăzute prin intermediul legislației în vigoare, pentru a menține în legalitate afacerea ta.
Referințe principale de informare
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.

Tabloul cheltuielilor nedeductibile. Ce cheltuieli nu poți să deduci pe firmă în anul 2026?
Articol scris in data de: 3 martie 2026
Autor: Botar Claudia-Florina
Atunci când discutăm despre aspectul deductibilității cheltuielilor este indicat să existe o înțelegere cuprinzătoare a conceptului de către persoanele care gestionează aspectele financiar-contabile a companiilor. Acest aspect este semnificativ întrucât deductibilitatea cheltuielilor are implicații majore asupra rezultatului fiscal al companiei tale. Nu doar contabilul trebuie să gestioneze eficient și corect aceste noțiuni. Este indicat să cunoști și tu imaginea complexă a acestor tipuri de cheltuieli pentru a înțelege modul de formare a rezultatului fiscal.
În ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor, aceastea îmbracă punctual 3 nuanțe: cheltuieli total deductibile la calculul rezultatului fiscal, cheltuieli parțial deductibile și cheltuieli nedeductibile. Orice antreprenor autohton se simte mult mai confortabil atunci când discutăm despre venituri. Totuși, implicațiile pe care le manifestă cheltuielile asupra laturii fiscale și financiar-contabile a afacerii sunt complexe, motiv pentru care interesul spre înțelegerea corectă a acestora trebuie să fie maximizat.
Acest material redirecționează conul de lumină spre latura nedeductibilă a cheltuielilor. Toți antreprenorii sau conducătorii de afaceri și-ar dori ca toate cheltuielile efectuate de către aceștia să dețin caracter de deductibilitate. Lucrurile nu stau însă tocmai astfel. Unele dintre aceste cheltuieli efectuate pe parcursul perioadei de referință vor fi nedeductibile.
Iată așadar ce tipuri de cheltuieli nu sunt deductibile la calcul rezultatului fiscal:
1. Cheltuieli proprii ale contribuabililor raportat la impozitul pe profit datorat, inclusiv cele care reprezintă diferențe din anii anteriori ori din anul curent, alături de acele impozite pe profit sau pe venit achitate în străinătate. Reprezintă cheltuială nedeductibilă și impozitul pe profit amânat.
2. Cheltuielile legate de amenzi, penalități, dobânzi, majorări de întârziere, confiscări datorate către autorități române sau străine. Fac excepție acele amenzi, dobânzi, penalități, confiscări, majorări de întârziere care fac obiectul unor contracte încheiate cu acestea.
3. Cheltuieli legate de bunurile constatate lipsă din gestiune, degradate, neimputabile, alături de taxa pe valoare adăugată aferentă acestora. Concret, discutăm despre bunurile de natura stocurilor și a mijloacelor fixe amortizabile. Există și situații în care aceste cheltuieli sunt declarate deductibile, și anume: bunurile distruse ca urmare a producerii unor calamități naturale; bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare; acele bunuri degradate calitativ pentru care există dovada distrugerii; alimentele destinate consumului uman cu data de expirare aproape de termenul-limită de consum etc.
4. Cheltuieli realizate în favoarea acționarilor și asociaților, ,,altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii”;
5. Toate cheltuielile asociate veniturilor neimpozabile;
6. Cheltuielile legate de servicii de asistență, management și consultanță care rezultă din servicii prestate de către o persoană dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic care să asigure schimbul de informații pentru a primi anumite documente care să justifice aceste cheltuieli. Cheltuielile trebuie să fie efectuate în cadrul unei tranzacții calificate de tip artificial. Conform reglementărilor Codului Fiscal, aceste tipuri de tranzacții nu au conținut economic și nu pot fi utilizate în cadrul unor practici economice uzuale.
7. Cheltuieli legate de primele de asigurare care nu au legătură cu activele și bunurile contribuabilului sau asociate activității derulate de către acesta. Din această categorie sunt exceptate acele bunuri care constituie garanție bancară pntru anumite credite contractate de către contribuabil cu scopul derulării activității economice sau utilizate în cadrul unor contracte de leasing sau de închiriere.
8. Cheltuieli legate de pierderile înrgistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea rămasă neacoperită din provizion;
9. Cheltuieli de sponsorizare sau mecenat. Contribuabilii car efectuează astfel de cheltuieli scad sumele respective din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; 2. Valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
10. Cheltuielile înregistrate în contabilitate care au la bază documente justificative emise de către un contribuabil inactiv, cu anumite excepții redate de bunurile achiziționate în cadrul procedurii de executare silită ori a celor achiziționate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului.
11. Cheltuieli cu taxe, contribuții, cotizații efectuate către organizații neguvernamentale sau asociații profesionale care sunt corelate la activitatea derulată de către compania ta și care depășesc echivalentul în lei a 4000 de euro anual.
12. Cheltuieli rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale/mijloacelor fixe, în cazul în care ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate în conformitate cu reglementărilor contabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
13. Cheltuieli legate de modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care se înregistrează o descreștere a acestora;
14. Cheltuieli legat de amortizarea sau deprecierea mijloacelor fixe și care sunt înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria de active imobilizate destinate vânzării în categoria celor deținute pentru activitatea proprie;
15. Cheltuieli legate de evaluarea activelor biologice, la fel în situația în care se identifică o descreștere a valorii acestora;
16. Cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile cu Standardele Internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;
17. Cheltuieli cu beneficiile acordate salariaților ,,în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni”;
18. Cheltuieli cu beneficiile acordate salariaților ,,în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar;
19. Cheltuieli rezultate din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare;
20. Impozitul minim pe cifra de afaceri;
21. Impozitul specific pe cifra de afaceri;
22. Cheltuieli privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate ,,Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii-UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte”.
Aceasta reprezintă o imagine a cheltuielilor care nu sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal.
Deductibilitatea explicată pe înțelesul antreprenorului
Acum că am delimitat cele 3 ipostaze în care se poate afla o cheltuială efectuată de către compania ta, vom explica pe scurt la ce se referă fiecare situație.
- Cheltuieli nedeductibile: sunt acele tipuri de cheltuieli care nu pot influența baza impozabilă a profitului;
- Cheltuieli parțial deductibile: sunt acele tipuri de cheltuieli care influențează baza impozabilă dar pe baza anumitor reguli aplicabile și nu în procent maximal;
- Cheltuieli deductibile: este categoria preferată de antreprenori întrucât acestea reduc baza impozabilă.
Punctual, din sfera deductibilității
Dacă vei realizat un scurt research în cadrul Codului Fiscal având la bază sintagma deductibil, vei identifica peste 100 de situații în care aceasta apare menționată. Deductibilitatea cheltuielilor este un aspect cu aplicabilitate foarte vastă și care aduce o serie de problematici în sfera mediului de afaceri. Pe cât este de semificativ, pe atât de dificil este de înțeles conceptul pentru unii contribuabili persoane juridice.
Există câteva direcții de care trebuie să ținem cont pentru ca o cheltuială să poată fi considerată deductibilă la calcul impozitului. Articolul 25 din cadrul Codului Fiscal menționează o direcție care delimitează cheltuielile deductibile de cele nedeductibile. Astfel, alineatul 1 specifică faptul că ,,pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice”. Discutăm astfel despre corelarea cheltuielilor efectuate la scopul derulării activității economice. Aceasta ar fi principala condiție pentru ca o cheltuială să fie astfel considerată deductibilă. Cu alte cuvinte, trebuie să ținem cont permanent de obiectul de activitate al companiei, fără să ne abateam de la această regulă de bază. În acest sens, o cheltuială deductibilă pentru tine ca entitate poate fi una nedeductibilă pentru o altă companie.
De exemplu, o nuanță a condițiilor legate de deductibilitatea cheltuielilor privitor la activitățile independente este prevăzută în cadrul articolului 68 din cadrul Codului Fiscal. Practic, pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate în scopul derulării activității independente trebuie să fie efectuate în cadrul acestei activități, justificate prin documente; să fie reprezentate de cheltuieli efectuate în cursul exercițiului financiar în cadrul căruia au fost plătite; să fie reprezentate de cheltuieli cu salarii și asimilate salariilor; să respecte normele privind amortizarea; să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor privind investițiile în mijloacele fixe pentru cabinete medicale; să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare pentru anumite categorii de bunuri, de exemplu: active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; activele care servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în derularea activității pentru care este autorizată compania; bunurile utilizate în cadrul unor contracte de leasing sau de închiriere și asigurarea de risc profesional. De asemenea, pentru ca aceste cheltuieli să poată fi deduse trebuie să: fie efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în interesul serviciului în țară ori în străinătate etc.
Deductibilitatea este unul dintre conceptele cele mai importante din spectul financiar-contabil și fiscal al afacerii tale. Discută cu contabilul tău cu privire la nuanțele deductibilității și ține cont de tipul de cheltuieli care se încadrează categoriei de cheltuieli deductibile și asigură-te că acestea respectă cerințele prevăzute prin intermediul legislației în vigoare, pentru a menține în legalitate afacerea ta.
Referințe principale de informare
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.

