Breaking news! Două modificări legislative esențiale lansate prin Ordonanța 22/2025. Nuanțe și direcții generale pentru antreprenori
Știrile de ultimă oră lansate în spațiul antreprenorial trebuie să se situeze constant în vizorul antreprenorilor moderni. Omiterea unei singure modificări de natură legislativă se poate solda cu instalarea haosului în cadrul proceselor organizaționale și, evident, cu compromiterea gradului de conformitate fiscală a companiei în cauză.
Adresarea corectă a tuturor modificărilor din zona legislativă este apanajul profesioniștilor din zona financiar-contabilă și fiscală. Munca din spatele ,,deslușirii misterelor legislative” nu este însă una facilă. Stresul permanent asociat ralierii la conformitate fiscală se soldează cu o serie de provocări care apar din multiple perspective. Plurivalența documentelor legislative care apar cu o regularitate semnificativă în spațiul de afaceri autohton, poate genera disconfort și o oarecare doză de ,,tulburare” în rândul celor responsabili de menținerea conformității fiscale ori a sporirii acesteia.
Unul dintre actele normative recent lansate în spațiul antreprenorial autohton, care propune o serie de modificări de impact pentru derularea activității companiilor este redat de Ordonanța nr. 22 din 28 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În cele ce urmează, propunem o sinteză a două cele mai importante modificări surprinse prin intermediul documentului.
#1 Una dintre cele mai contrastante modificări lansate prin intermediul acestui act normativ este legată de modificarea plafonului de scutire a taxei pe valoare adăugată. Astfel, art. 310 din cadrul Codului Fiscal suferă o serie de nuanțe cu privire la modificarea de fond a acestuia.
În primul rând discutăm despre modificarea plafonului de scutire privind tranziția spre categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată. Astfel, vechile reglementări, fixau o limită de 300 000 de lei cu privire la cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată pentru încadrarea în regimul special de scutire (echivalentul a 88 500 de euro). Practic, prin depășirea acestui plafon de 300 000 de lei, persoanele impozabile neplătitoare de taxă pe valoare adăugată erau obligate să realizeze tranziția spre categoria plătitorilor de TVA. Realmente, trecerea la categoria persoanei impozabile plătitoare de TVA se realiza în termen de 10 zile de la momentul depășirii plafonului sau atingerii acestuia. ,,Această dată a atingerii sau depășirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost depășit sau atins.”
Așadar, acestea au fost mențiunile vechilor reglementări raportat la acest plafon de scutire. Ce menționează noul act normativ cu privire la aceste aspecte? Noul act normativ aduce mențiuni asupra creșterii plafonului de scutire de la 300 000 de lei la 395 000 de lei. Practic, de la 1 septembrie 2025, persoanele impozabile neplătitoare de TVA vor urmări noul plafon de 395 000 de lei, în locul celui de 300 000 de lei. Majorarea plafonului de scutire poate avea o serie de efecte benefice asupra contribuabililor. Noile reglementări în acest spectru surprind și o nuanță diferită la nivel de exprimare. De exemplu, vechea nuanță din Codul Fiscal surprindea astfel: ,,Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire…”. Noua nuanță a reglementării trece de la exprimarea cifră de afaceri inferioară plafonului de 88 500 de euro care se transpune în 300 000 de lei, la o nuanță ,,mult mai digerabilă” pentru limbajul oricărui antreprenor care lecturează un act normativ, ,,persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire”. Chiar dacă poate părea un aspect de formă, superficial, totuși simplificarea limbajului de specialitate regăsit în cadrul actelor legislative este un aspect esențial pentru ca ralierea la conformitate fiscală să fie facilitată pentru orice antreprenor. Nu este o noutate pentru nimeni faptul că o serie de specialiști, teoreticieni și practicieni sunt preocupați de acest aspect al plurivalenței actelor normative care cel mai adesea pune în dificultate procesul de interpretare și de adoptare oportună a unei decizii de impact major pentru prezentul și viitorul companiei din punct de vedere fiscal. Cu alte cuvinte, este simplificată nouă nuanță a acestei prevederi la nivel de exprimare, aspect care atrage o asimilare mult mai ușoară de către cei care aplică normele legislative.
O altă fațetă a prevederii face trimitere la momentul la care persoana impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată realizează tranziția spre noul statut de persoană impozabilă plătitoare de TVA. În acest sens, Ordonanța nr. 22 specifică faptul că înregistrarea ca plătitor de TVA se realizează la depășirea plafonului de scutire, spre deosebire de vechile reglementări care punctează astfel: ,,Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, în termen de 10 zile de la data atingerii ori depășirii plafonului”. Textul capătă astfel o nuanță diferită, prin trecerea de la mai mare sau egal cu plafonul de scutire la momentul depășirii plafonului. Ce poate însemna concret pentru contribuabili această nuanțare? Vechea variantă delimitează foarte clar lucrurile cu privire la momentul trecerii de la regimul special de scutire. Practic, condiția principală pentru ,,ieșirea” din regimul de scutire este destul de clar delimitată: atingerea sau depășirea plafonului se soldează cu ieșirea din regimul special de scutire. Noua nuanță a prevederii pare mai permisivă decât prima, în sensul în care conferă indicații cu privire la trecerea la categoria de persoană impozabilă plătitoare de TVA doar în situația depășirii plafonului. Se pune astfel întrebarea: Pragmatic, când se realizează trecerea la noul statut de persoană impozabilă plătitoare de TVA? La momentul egalizării plafonului sau la o valoarea minimă de 395 001 lei?
Un alt aspect nuanțat este legat termenul de realizare a tranziției de la aplicarea regimului special de scutire la marcarea contribuabililor cu statutul de persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată. De pildă, până la momentul apariției Ordonanței nr. 22/2025, persoana impozabilă care atingea sau depășea plafonului de 300 000 de lei în materie de cifră de afaceri anuală declarată sau realizată trebuia să se înregistreze ca plătitor de taxă pe valoare adăugată în termen de 10 zile de la momentul depășirii sau atingerii acestui plafon. Noua abordare a termenului de realizare a trecerii de la regimul special de scutire la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA este diferită, în sensul raportării la un termen mai scurt în ceea ce privește îndeplinirea prevederilor legate în acest sens, și anume: cel târziu la data depășirii plafonului. Practic, acest termen echivalează cu eliminarea acelei perioade de grație de 10 zile de la momentul depășirii sau egalizării plafonului și înlocuirea lui cu o obligație imediată.
De asemenea, apar precizări legate de momentul la care persoana impozabilă aplică regimul normal de taxare și părăsește regimul special de scutire. Astfel, intrarea în regimul normal de taxare se aplică începând cu tranzacția care marchează depășirea plafonului. Vechea reglementare spunea faptul că regimul normal de taxare începea de la data de 1 a lunii următoare celei în care plafonul era atins sau depășit. Practic, persoana impozabilă intra în categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată cu data de 1 a unei luni calendaristice. Iată așadar cum o singură modificare a normelor legislative poate să genereze o serie de nuanțe sau subtilități care pot să conducă la debusolarea antreprenorilor. Nu te baza doar pe simple interpretări și nu adopta autonom decizii. Ține cont de colaborări sustenabile, a căror atribute de performanță sunt permanent sporite.
#2 RO e-TVA și decontul precompletat. Răgaz pentru conformitate fiscală. O altă modificare lansată prin intermediul actului normativ menționat și îmbrățișată de către antreprenori este legată de amânarea unor obligații din spectrul RO e-TVA.
Este vorba despre amânarea până la data de 31 decembrie 2025 a obligației transmiterii justificărilor cu privire la diferențele identificate între decontul transmis către contribuabil (D300) și cel precompletat (P300). Amânarea cu privire la această prevedere nu este singulară. Au mai existat și alte perioade de grație pentru aplicarea sancțiunilor legate de omiterea termenului privind transmiterea acestor justificări. De fapt, perioada activă a sancțiunilor cu privire la această prevedere a fost destul de scurtă până să intervină din nou această răzgândire. De asemenea, incidența Notificării de conformare RO e-TVA asupra indicatorilor de risc fiscal este redusă la 0 până la data de 1 ianuarie 2026, când aceste dispoziții se reactivează, conform mențiunilor noilor reglementări.
Între opțional și obligatoriu…Oscilațiile dintre cele două situații cu privire la aplicabilitatea sistemului RO e-TVA produc o oarecare debusolare între utilizatorii sistemului. În acest nou spectru conturat de lansarea actului normativ, transmiterea justificărilor la Notificarea de conformare RO e-TVA redobândește caracter opțional. Deci, până la această dată, transmiterea parțială ori netransmiterea diferențelor identificate dintre cele două documente nu reprezintă indicator de risc fiscal cu privire la nivelul de declarare al taxei. În acest sens, dacă nu transmiți răspunsul la Notificarea de conformare RO e-TVA, nu prezinți momentan un risc de rambursare necuvenită a taxei pe valoare adăugată. Totuși, recomandarea este ca persoanele impozabile să demareze procesul privind justificarea diferențelor identificate între decontul depus și cel precompletat pentru a contura ghidul intern de bune practici în vederea sporirii gradului de conformitate fiscală în acest spectru. Tendința generală a utilizatorilor, mai ales pe fondul suprasaturării cu o serie de modificări legislative care trebuie aplicate la nivel organizațional, este ,,de a răsufla ușurați”. Totuși, practica ne arată faptul că adoptarea din timp a măsurilor privind implementarea modificărilor conturează premisele pentru asigurarea succesului conformării legislative.
Acestea sunt două dintre modificările lansate în cadrul spațiului antreprenorial cu privire la unul dintre elementele centrale ale afacerilor autohtone, și anume: taxa pe valoare adăugată. Fiecare contribuabil este responsabil de aplicarea reglementărilor în vigoare, prezentul articol prezentând doar un punct de vedere cu privire la nuanțele prevederilor puse sub conul de lumină.
Referințe principale de informare
Ordonanță nr. 22 din 28 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 806 din 29 august 2025.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Ordonanță de urgență nr. 70 din 21 iunie 2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 21 iunie 2024.
Site-ul Ministerului Finanțelor, Comunicat de presă-Suport fiscal pentru întreprinderile mici prin modificări de legislație: Crește plafonul de scutire de TVA, de la 300.000 lei la 395.000 lei, disponibil la adresa: https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/suport-fiscal-pentru-c3-aentreprinderile-mici-prin-modific-c4-83ri-de-legisla-c8-9bie-cre-c8-99te-plafonul-de-scutire-de-tva-de-la-300.000-lei-la-395.000-lei?_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_assetEntryId=16187047&_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_redirect=https%3A%2F%2Fmfinante.gov.ro%2Fdespreminister%3Fp_p_id%3Dcom_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_cur%3D0%26p_r_p_resetCur%3Dfalse%26_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_assetEntryId%3D16187047.
