De pe terenul cifrelor. Persoane juridice active după vârsta asociaților/acționarilor. Trenduri ale structurii acționariatului în intervalul 2020-2024. Partea I
Miniseria De pe terenul cifrelor. Statistici ale fenomenelor pragmatice din mediul antreprenorial vine să aducă un plus de informații din realitatea practică a afacerilor cu privire la diverse etape traversate de către o companie autohtonă în parcursul existențial antreprenorial. Este vorba despre ,,instantanee” ale diverselor fenomene legate de înmatricularea companiilor sau dorința de a înființa o afacere pe cont propriu, suspendarea, dizolvarea sau radierea afacerilor precum și analiza diverselor aspecte de formă ale acestor fenomene. Pentru antreprenori în sens particular precum și pentru celelalte categorii de cititori, în sens general, aceste aspecte trasează câteva direcții cu privire la evoluția unor fenomene specifice unei afaceri sau momente pe care le poate traversa orice afacere din România. Practic, conferă acestora un reper, o nuanță cu privire la înțelegerea ,,modului în care funcționează” afacerile autohtone.
În cele ce urmează ne vom ocupa de analiza persoanelor juridice active după vârsta acționarilor/asociaților. De ce ar fi interesant de prezentat și o astfel de statistică? O astfel de analiză este importantă deoarece ne ajută să conturăm câteva indicii cu privire la dinamica aparatului antreprenorial și a tendințelor legate de categoriile de persoane din punct de vedere a vârstei care derulează activități în sfera antreprenoriatului. De exemplu, o pondere ridicată a persoanelor mai tinere în structura acționariatului poate indica un mediu antreprenorial dinamic, deschis la aspecte legate de inovare și includere a tehnologiilor moderne la nivelul proceselor de afaceri. Prezența preponderentă în câmpul afacerilor a persoanelor de vârstă mai înaintată poate să inducă o ușoară predispoziție spre stagnare digitală în sensul în care acestea vor fi mai reticente la schimbări majore legate de tehnologie. De asemenea, generația de tineri antreprenori poate promova dezvoltarea de modele de afaceri sustenabile. Se conturează astfel două direcții distincte cu privire la dezvoltarea afacerilor atunci când discutăm despre tipologia antreprenorilor din punct de vedere a vârstei acestora. De ambele părți există totuși atât nuanțe pozitive cât și negative.
Care este statusul acestor fenomene la nivelul proceselor antreprenoriale actuale și cum sunt prezentate lucrurile în acest sens? Vom identifica aceste aspecte pe baza statisticilor oficiale surprinse prin intermediul site-ului Oficiului Național pentru Registrul Comerțului.
Imaginea persoanelor juridice active funcție de vârsta asociaților la nivelul anului 2020
În ceea ce privește aspecte legate de structura acționariatului la nivelul anului 2020, aceasta se prezintă astfel:
1. Structura generală pe grupe de vârstă
Raportat la structura generală pe grupe de vârstă, în anul 2020 remarcăm un număr de 1036594 de persoane juridice active, dintre care 1483734 număr asociați/acționari persoane fizice. Raportat la structura generală pe grupele de vârstă, cei mai mulți acționari se încadrează categoriei de vârstă 40-49 de ani, urmați de cei din categoria 30-39 de ani, și de cei de vârstă cuprinsă între 50-59 de ani. Doar un procent de 8% dintre acționari se încadrează categoriei de vârstă de până la 29 de ani.
2. Imaginea extremelor pe grupe de vârstă
Cele două extreme legate de grupele de vârstă, raportat la structura acționariatului companiilor autohtone la nivelul anului 2020 se prezintă astfel:
Cele două grupări reprezintă cele două categorii de vârstă aflate la poluri opuse, și anume: acționari tineri și acționari de vârsta a treia. Cele mai multe companii din România dețin în structura acționariatului persoane din categoria de vârstă peste 60 de ani, aspect care se poate traduce în câteva impedimente cu privire la caracteristicile actuale deținute de către companiile autohtone. Adică, mai mulți acționari care fac parte din categoria de vârstă înaintată pot să manifeste un grad scăzut de receptivitate la inovativitate, aspect care se poate solda în companii mai puțin dinamice din punct de vedere a evoluției digitale a acestora. La polul opus, tinerii pot fi mult mai deschiși la adoptarea tehnologiilor actuale în cadrul companiilor. De asemenea, aceștia pot propune o serie de modificări cu impact sustenabil pozitiv care pot fi aplicate în cadrul companiilor.
3. Structuri radiale ale județelor pe grupe de vârstă-anul 2020
În ceea ce privește aspectele legate de structura afacerilor pe grupe de vârstă la nivelul județelor, raportat la categoria până la 29 de ani, în anul 2020, situația concretă ilustrată prin intermediul structurii radiale se prezintă astfel:
Notă: Pentru o mai bună reprezentativitate a graficului, județele care înregistreză procente sub 7% au fost eliminate: Brașov, Brăila, București, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Harghita, Prahova, Tulcea.
La nivelul anului 2020, județele în care se remarcă cele mai mari ponderi ale prezenței tinerilor cu vârsta de până la 29 de ani în structura acționariatului sunt: Giurgiu, Gorj, Bistrița-Năsăud, Mehedinți, Sălaj și Suceava. Literatura de specialitate nu aduce justificări cu privire la acest fenomen motivat de statisticile oficiale actuale ale mediului de business. Totuși, putem să intuim câteva rațiuni care să justifice această stare de fapt reală: în cadrul județelor mai puțin dezvoltate, există posibilitatea ca tinerii să fie mult mai motivați pentru a derula afaceri pe cont propriu în vederea conturării unui loc de muncă stabil. De asemenea, în cadrul acestor județe unde se remarcă un grad mai scăzut al dezvoltării economice, există alte oportunități cu privire la inițierei unei idei de afaceri, de la spații mai accesibile din punct de vedere financiar la oportunități locale cu un grad de accesibilitate mai mare pentru persoanele tinere. Evident, toate aceste constatări ar trebuie verificate pe baza unor studii locale care să evidențieze factorii principali de influență a fenomenului înființării companiilor în județele enumerate mai sus.
La polul opus, cealaltă situație extremă este redată de structura acționariatului pe județe raportat la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani. Iată mai jos structura radială a acestei imagini:
În medie, aproximativ 18% dintre companiile active în anul 2020 pe teritoriul țării, surprind în structura acționariatului persoane cu vârsta peste 60 de ani. Astfel, cele mai mari procente se înregistrează în județe precum: Covasna, Tulcea, Teleorman, Harghita, Buzău, Brăila. Acest aspect, poate fi justificat prin intermediul rațiunilor legate de: inițiative antreprenoriale mai reduse în aceste județe comparativ cu alte zone, structura demografică particularizată, aspecte economice locale etc.
Acum că am vizualizat structura radială a celor două extreme, propunem și imaginea situației de mijloc, sau ponderea tipului de acționari din punct de vedere a vârstei raportat la județele țării și pe categoria acționarilor care aparțin categoriei 40-49 de ani.
Județele în care identificăm cele mai ridicate procente din punct de vedere a categoriei de vârstă a acționarilor cuprinsă între 40-49 de ani la nivelul anului 2020 sunt: Ilfov, cu un procent de 31,93%, Harghita, cu un procent de 30,85%, Iași, cu un procent de 30,04%. La polul opus se situează județe precum: Olt, cu un procent de 25,85% de acționari care dețin vârsta cuprinsă între 40-49 de ani, urmat de Giurgiu, cu un procent de 25,94%, Tulcea, cu un procent de 26,11%, Ialomița cu un procent de 26,23%, Bistrița-Năsăud, Călărași, Mehedinți, Sălaj etc.
Iată așadar cele 3 nuanțe privitor la structura acționariatului în anul 2020 raportat la cele 3 grupe principale de vârstă, două de extremă și una de mijloc. Cum s-au modificat lucrurile în anul 2024 sau care este abordarea raportat la acest interval de aproximativ 4 ani? Vom vedea în cele ce urmează.
Va urma…
Referințe principale de informare
Site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului, Persoane juridice active după vârsta asociaților/acționarilor, disponibil la adresa: https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=243
