Legea 239/2025. Principalele aspecte pe care orice antreprenor trebuie să le cunoască în 2026. Minighid esențial
În data de 15 decembrie 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial un nou act normativ de interes pentru antreprenori cu privire la redefinirea anumitor aspecte din sfera activității companiilor raportat la măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, lege ce modifică Codul de procedură fiscală, Codul fiscal, Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar, OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată etc. Este vorba despre Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Fără alte tipuri de introduceri te invităm să descoperi cele mai importante modificări ale acestui act normativ, cu incidență directă asupra afacerii tale în anul 2026.
1. Declararea inactivității contribuabilului persoană juridică
Articolul 92 din cadrul Codului de Procedură Fiscală stabilește condițiile declarării inactivității persoanei juridice. La aspectele care trasează posibilitatea companiilor de a fi declarate inactive se adaugă și următoarele două nuanțe legate de: inexistența unui cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului și depășirea termenului de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea setului de situații financiare anuale.
2. Modificări ale condițiilor acordării eșalonării la plată
Articolul 209^1 din cadrul Codului de Procedură Fiscală fixează aspecte legate de posibilitatea acordării eșalonării la plată în formă simplificată. Începând cu data de 14 ianuarie 2026 aceste condiții cunosc câteva modificări aduse de noul act normativ, și anume Legea nr. 239/2025. Astfel, eșalonarea la plată se acordă pentru obligații fiscale și accesorii care sunt încadrate în anumite limite, și anume:
- Pentru personele fizice: între 500-100 000 de lei;
- Pentru asocieri fără personalitate juridică: între 2000-100 000 de lei;
- Pentru persoane juridice: între 5000-400 000 de lei.
Anterior, aliniatul 7 din cadrul aceluiași articol puncta aspectele legate de condițiile eșalonării la plată astfel: ,,Eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice”. Practic, nu existau limite foarte clare, nelămurire care cu noua reglementare dispare.
3. Modificări legate de maniera de realizare a încasărilor/plăților
În același context al actului normativ reprezentat de Legea nr. 239/2025, au fost modificate și anumite aspecte legate de operațiunile de încasări și plăți realizate de persoane juridice, PFA, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care derulează activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică. Discutăm în acest context despre modificarea nuanței cu privire la metoda de efectuare a operațiunilor de încasări și plăți de către persoanele menționate mai sus sau către acestea. Dacă varianța inițială a Legii nr. 70/2015 stabilea faptul că aceste tipuri de operațiuni se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, forma redefinită de noile modificări punctează faptul că acestea se vor realiza și prin mijloace de plată fără numerar. Practic, se realizează trecerea de la restrictiv la opțional.
Astfel, dacă în varianta de bază discutăm despre o restricție legată de efectuarea acestor operațiuni doar prin intermediul instrumentelor moderne de plată, cea de-a doua variantă nu mai exclude numerarul. Deci, trecem de la sintagma ,, se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar”, la ,,se vor realiza și prin mijloace moderne de plată”.
4. Aspecte legate de valoarea minimă a capitalului social
Apar modificări cu privire la unul dintre aspectele definitorii ale unei afaceri, și anume capitalul social. Se modifică valoarea minimă a capitalului social în cazul înființării companiei, și anume de la 1 leu la 500 de lei. Practic, dacă dorești să constitui un SRL, atunci trebuie să aduci ca aport la capitalul social minim 500 de lei.
Dacă discutăm despre un SRL existent, atunci valoarea minimă a capitalului social se raportează la nivelul cifrei de afaceri. Cu alte cuvinte, dacă în exercițiul financiar precedent cifra de afaceri netă raportată în cadrul situațiilor financiare depășește valoarea de 400 000 de lei, capitalul social trebuie să fie majorat la valoarea de 5000 de lei. Ce se întâmplă cu acele companii care nu respectă această prevedere? Dacă nu realizezi aceste modificări legate de capitalul social la momentul îndeplinirii condiției legate de plafonul cifrei de afaceri nete, atunci afacerea condusă de tine riscă dizolvarea. Această modificare trebuie înregistrată la ONRC, ulterior modificarea operându-se și în contabilitate.
Persoanele juridice organizate sub forma unui SRL care recurg la majorarea capitalului social până la data de 31 decembrie 2026, beneficiază de o reducere de publicare în Monitorul Oficial cu 50% față de valoarea în vigoare la momentul publicării, facilitate ce se acordă exclusiv pentru majorarea capitalului social referitor la noile prevederi.
5. Împrumuturi acordate asociaților
Actul normativ nou lansat în spațiul de afaceri introduce noi reguli și limitări cu privire la relația dintre asociat și companie. Acestea redefinesc aspectele stabilite prin intermediul Legii nr. 31/1990. Discutăm astfel despre faptul că societățile care distribuie trimestrial dividende, nu pot să acorde acționarilor ori asociaților împrumuturi, ,,până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.” De asemenea, companiile care dețin o valoare a activului net ,,diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris” nu au posibilitatea de a restitui acționarilor împrumuturi luate de la aceștia. În situația contrară, asociații vor fi trași la răspundere pentru nerespectarea acestor prevederi în manieră solidară.
De asemenea, pentru obligațiile bugetare restante datorate de societate răspund solidar asociații și compania, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului respectiv. Nerespectarea acestor reglementări constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 10 000 de lei și 200 000 de lei.
6. Instituirea sistemului RO e-Proprietate
Apar modificări în conținutul OUG nr. 124/2024 privind prorogarea unor termene și consolidarea capacității administrative în domeniul impozitării proprietății în sensul instituirii unei noi paradigme a digitalizării fiscale legate de apariția sistemului național RO e-Proprietate.
Scopul instituirii acestui sistem digital de interes național este reprezentat de colectarea datelor legate de bunurile imobiliare din România ,,pentru fundamentarea politicilor publice în scop fiscal”. Practic, prin intermediul acestui sistem se automatizează procesul de preluare a datelor și a colectării de informații cu privire la bunurile imobile.
7. Modificări aduse asupra Codului Muncii
Un alt element de noutate este cu privire la sancționarea angajatorului care primește la muncă persoane care nu dețin un contract individual de muncă. Conform noilor reglementări care modifică litera e) a art. 260 din cadrul Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, aceasta se sancționează ,,cu amendă de 40 000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1 000 000 lei”. Varianta anterioară a prevederii menționa o amendă cuprinsă între 20 000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200 000 de lei. În acest sens, este descurajată munca la negru și nerespectarea reglementărilor în vigoare cu privire la raportul de muncă încheiat între angajat și angajator. Un aspect favorabil pentru apărarea drepturilor angajatului.
8. Completarea tabloului legate de criterii de risc fiscal
Articolul 7, alin. 7 din cadrul Codului de Procedură fiscală a fost completat cu alte 3 criterii principale ce conturează gradul de risc fiscal al contribuabililor. Este vorba așadar despre adăugarea a trei categorii de criterii relaționate la:
- Criterii cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată;
- Criterii cu privire la semnalarea din timp raportat la capacitatea financiară de achitarea a obligațiilor fiscale;
- Criterii legate de informații sau faptele înscrise în cazierul fiscal.
În acest fel, lista legată de criteriile care conturează gradul de risc fiscal al contribuabililor a fost completată. Celelalte 4 categorii de criterii fac referire la: criterii cu privire la înregistrarea fiscală, criterii legate de termenele de depunere a declarațiilor fiscale, criterii cu privire la nivelul de declarare, criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat precum și către alți creditori.
Acestea ar fi 8 aspecte principale din cadrul Legii nr. 239/2025 care propun o serie de modificări substanțiale în ceea ce privește activitatea companiei tale în anul 2026.
Fiecare dintre aceste modificări legislative trebuie să fie tratate cu maximă implicare din partea persoanelor responsabile în așa fel încât firma să păstreze cel mai ridicat grad de conformitate legală și fiscală și în anul 2026.
Referințe principale de informare
Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Codul de procedură fiscală din 20 iulie 2015 (Legea nr. 207 din 20 iulie 2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015.
Codul Muncii din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) (Legea nr. 53/2003), Publicat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011.
