Raport 1:5. O greșeală, 5 strategii de gestionare. Cele mai frecvente greșeli în afaceri și cum poți să le eviți. De la fiscalitate la aspecte ,,de dincolo de cortină”
Dacă te afli în poziția antreprenorului novice, cu siguranță ești în căutarea rețetei succesului în business, mai ales pe un fond al blurării imaginii actuale cu privire la principiul continuității activității companiilor. Într-un mediu în care decalajul dintre așteptări și realitate este adâncit de lipsa de strategii pe termen lung a afacerilor autohtone, consolidarea unui plan de acțiune sustenabil este vital.
Dacă mergi într-o librărie, fie ea fizică sau virtuală, vei găsi un raft cu diverse materiale care promit soluționarea tuturor problemelor antreprenoriale. În doar câteva secunde vei fi bombardat cu promisiuni legate de obținerea succesului în 10 zile, cu sfaturi privind rezolvarea problemelor care trasează eșecul în afaceri sau orice alte tipuri de rețete care îți rezolvă orice problemă, dacă se poate ,,ieri”. În cultura rapidă în care trăim, ne dorim să obține totul acum și fără nici cel mai mic efort depus. Și totuși, abordarea aceasta nu are sens în contexte în care singura cheie spre echilibru este răbdarea, perseverența și studiul comportamentelor antreprenoriale din proximitatea afacerii noastre. Și nu, nu trebuie să desconsiderăm toate aceste informații regăsite prin intermediul diverselor surse de informare. Ce trebuie să facem însă este să înțelegem faptul că acestea vor avea sens doar în contextul în care vom fi dispuși să aplicăm ceea ce citim, simpla lecturare fiind insuficientă pentru a beneficia de toate aceste promisiuni. De regulă, doar cunoașterea în sine nu conduce la un ccomportament nou sau la o altă perspectivă asupra vieții antreprenoriale. Doar atunci când aceasta este însoțită de metode concrete, instrumente viabile, adaptative și eficiente, drumul antreprenorial nu va fi pavat doar cu intenții bune ci și cu acțiuni sustenabile care vor impacta pozitiv business-ul condus de tine.
Materialul surprinde un raport mult dorit de către antreprenori dar mai puțin cunoscut: o greșeală și 5 strategii de gestionare a acesteia. Este o realitate râvnită de către cei care dețin propria afacere. Să găsească pentru problema lor mai multe soluții prin care să o adreseze eficient.
Fenomenul eșuării ccompaniilor și a parametrilor definitorii ai acestuia are nevoie de o atenție sporită în studiul și asimilarea factorilor guvernatori. În trasarea direcției spre eșec, există o serie de ,,repere” sau indicatoare de atenționare care sunt cel mai adesea omise de către ,,trecători”.
Unul dintre reperele semnificative funcție de care putem identifica topul greșelilor antreprenoriale este redat de companiile care intră în insolvență. Care sunt cele mai comune greșeli ale afacerilor care urmează trendul insolvenței? Iată așadar una dintre cele mai elocvente abordări în acest sens. Lista greșelilor antreprenoriale prezentate mai jos, rezultă din analiza unui număr considerabil de companii care au urmat drumul insolvenței. Practic, aceasta reprezintă un reper pentru tine și afacerea ta, în ceea ce privește evitarea acestora. Lista greșelilor este o interpretare personală a autorului după cartea ,,De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții” scrisă de Iancu Guda. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta 2 cele mai comune greșeli ale companiilor care au intrat în insolvență.
1. Elemente discordante legate de maturitatea activelor și pasivelor
Cu alte cuvinte, diferențe majore între perioada de colectare a creanțelor și cea de plată a datoriilor. La prima vedere, cei mai mulți antreprenori ar agrea această strategie, atribuindu-i chiar nuanță de ,,obiectiv”. Cele mai multe companii care au urmat traseul insolvenței, au adoptat acest comportament. Și nu este unul care trebuie înlăturat cu vehemență. Totuși, diferența este redată de modul în care sunt utilizate aceste resurse între cele două momente. În acest punct, strategia alunecă pe panta ,,greșelii antreprenoriale”. Problema este legată astfel de utilizarea banilor. ,,Paradoxal, cauza principală a intrării în insolvență este că aceste companii au avut la un moment dat prea mulți bani!”. Cei mai mulți deținători de afaceri sunt ,,furați de mirajul momentului”, adevărul este însă faptul că ceea funcționează pe termen scurt, s-ar putea să dea adevărate probleme pe termen lung. Diagnosticarea erorii implică analiza gradului în care companiile respectă ,,regula de aur”. Practic, nevoile permanente ale companiei tale sunt acoperite prin resurse permanente iar nevoile temporare sunt satisfăcute având la bază resurse temporare. Și totuși există companii care fac această greșeală și își continuă activitatea pe termen lung. Evident, sunt o serie de alte aspecte esențiale de care țin cont pentru a continua chiar și în această circumstanță, asupra cărora nu ne vom opri cu această ocazie.
Raport 1:5. 5 propuneri de soluționare pentru o singură greșeală.
Poate ești unul dintre antreprenorii care se regăsesc în cele descrise mai sus și te gândești care ar fi soluțiile pentru alinierea maturității activelor și pasivelor. Iată mai jos propunerile noastre în acest sens (reperate funcție de resursa enunțată anterior), fără a ne raporta strict doar la acestea, fiecărui antreprenor revenindu-i responsabilitatea de a identifica cele mai bune instrumente de eficientizare a activității derulate.
#1 investește pe termen lung având la bază resurse pe termen lung, de preferat folosind profitul reinvestit, sau în cazul în care acesta este insuficient, prin capitalizarea companiei;
#2 dacă prima soluție, fie individual sau mixt, nu aduce sumele necesare pentru investiții, poți apela la atragerea unui investitor strategic care te va îmbogăți nu doar financiar și cu experiențe manageriale prețioase și cu idei inovative care pot reinventa afacerea deținută de tine;
#3 în contextul în care nici soluția nr. 2 nu aduce rezultate scontate, atunci, poți apela la finanțarea prin emisiunea de acțiuni printr-o tranzacție de tip IPO (Initial Public Offering sau ofertă publică inițială). Cu alte cuvinte, IPO marchează o tranziție, de la o companie înscrisă la una deschisă. Acestă acțiune definește acele companii care au nevoie de capital pentru a prospera. Evident, trebuie să ții cont și de faptul că IPO reprezintă un eveniment deosebit de important care generează schimbări majore în managementul companiei tale;
#4 emisiunea de obligațiuni corporative reprezintă o altă alternativă privind finanțarea companiei. Aceste tipuri de obligațiuni sunt emise cu rată fixă sau variabilă;
#5 reinventează-te prin convertire. Dacă soluții oferite mai sus ți se par insuficiente, poți să recurgi la transformarea activelor fixe imobile (terenuri de exemplu, dacă entitatea ta dispune de aceste resurse) în active fixe mobile. Discutăm aici despre o strategie extrem de comună în rândul companiilor moderne, și anume sell and lease back. Tranzacțiile de tip SLB chiar dacă par o struțocămilă pentru antreprenorii novice, sunt reprezentate de un principiu relativ simplu: vânzarea activului fix și închirierea ulterioară a acestuia. Practic, un SLB oferă o modalitate de a strânge bani pe baza unui activ, continuând în aceeași manieră utilizarea lui. Astfel, tranzacțiile de acest tip pot fi interpretate ca o posibilitate de finanțare externă care maximizează valoarea companiei.
Iată pe scurt cele 5 propuneri de adresare a problematicii legată de nealinierea maturității activelor și pasivelor sau cum poți să optimizezi perioada de colectarea a creanțelor și cea de plată a datoriilor. Nu trebuie însă să urmezi capcana superficialității. Analizează atent circumstanțele companiei tale, evaluează pentru a evolua și adoptă cele mai potrivite decizii privind acestă greșeală care a trecut la gradul de comportament raportat la firmele care urmează calea insolvenței.
2. Elemente discordante în politica dividendelor
Dacă tot este la modă aspectul dividendelor sub incidența modificărilor propuse în materie de cotă a impozitării, nu putem să evităm această nișă importantă din viața unei afaceri. Există o serie de aspecte care pot să creeze neplăceri în ceea ce privește conturarea politicii dividendelor. Cel mai adesea, companiile care au urmat traseul insolvenței, au distribuit în manieră accelerată dividende fără să susțină real această practică, adică fără să există o creștere a profitului sau a cifrei de afaceri. Reamintim faptul că aceste greșeli au fost identificate ca urmare a analizei comportamentului manifestat înaintea apariției situației de insolvență în rândul a 200 000 de companii autohtone.
O companie nu poate susține o creștere pe termen lung în contextul în care profitul este distribuit exclusiv pentru plata dividendelor către acționari. Este o certitudine a practicii de afaceri care se soldează cu insolvențe. Autorul Iancu Guda prezintă ca și efect al distribuirii profitului net sub formă de dividende scăderea capitalurilor proprii și maximizarea ponderii datoriilor. În oglindă, acestea reflectă costul mediu ponderat al capitalurilor care este un element fanion pentru conturarea valorii unei companii. Practic, în acest cadru, acționarii trebuie să decidă dimensiunea dividendelor prin lentila structurii optime a capitalului, având ca efect minimizarea costului mediu ponderat al acestuia. Și totuși, cei mai mulți antreprenori recurg la includerea politicii de distribuire a dividendelor la rangul de prioritate. Cum pot supraviețui aceste companii chiar dacă recurg la această ,,strategie”? Tot Iancu Guda propune următoarele câteva soluții de gestionare a greșelii:
Raport 1:5. 5 propuneri de soluționare pentru o singură greșeală.
#1 optimizează fluxul de numerar în aria financiară, operațională sau investițională, și mai concret: poți să recurgi la implementarea diverselor măsuri de eficientizare a costurilor care să se reflecte în maximizarea profitului operațional; de asemenea este indicat să identifici soluții eficiente prin care să fie redusă durata de încasare a creanțelor pentru a optimiza fluxul operațional. Una dintre soluțiile financiare la care poți să apelezi este cea de identificare a unui partener strategic care să investească în compania condusă de tine. Ca și soluție din spectrul investițional, poți să apelezi la vânzarea unor active care nu dețin rol primordial în activitate de bază a companiei. Strategia 3 în 1 prezentată mai sus îți poate oferi premisele pentru fundamentarea deciziilor corecte legate de politica dividendelor în sensul susținerii distribuirii acestora către acționari.
#2 focusează-te asupra politicii investiționale. De exemplu, atunci când dorești să distribui dividende din profitul net, trebuie să ții cont de oportunitățile de investiții existente și viitoare. Iancu Guda recomandă documentarea consistentă și sustenabilă pentru a susține aceste politici investiționale. De asemenea, punctează și semnificația crescută a reinvestirii profitului în companie, care să aducă o valoare adăugată net pozitivă. Un alt punct critic este legat de monitorizarea concurenței. Practic, este important să fii atent la competitorii principali în materie de politică investițională, grad de îndatorare sau stare financiară a acestora. Adesea, poți identifica firme aflate în impas financiar, aspect care îți poate oferi posibilitatea de a prelua active la un preț competitiv.
#3 promovează o politică neutră de finanțare a ciclului de exploatare. În anumite condiții, o politică neutră de finanțare a ciclului de exploatare asigură un echilibru financiar al companiei, printr-un nivel optim al fondului de rulment. Aceasta oferă o cale de mijloc, fără să promoveze situații extremiste legate de politica distribuirii dividendelor. De asemenea, discutăm și despre asigurarea unei rentabilități acceptabile la un risc mediu.
#4 conturează un plan al disciplinei financiare post distribuire de dividende. Adică, înainte de a distribui dividendele, este indicat să obții asigurări asupra existenței fondurilor bănești care să acopere nevoile pe termen scurt ale companiei tale. Astfel, o rezervă minimă de numerar este necesară pentru a asigura acoperirea nevoilor urgente ale companiei. Într-un mediu fiscal atât de imprevizibil precum este cel în care activează firmele din România, este vital ca afacerile să dețină o rezervă la care să poată apela pentru acoperirea unor nevoi urgente. Chiar dacă pare o practică cel puțin învechită, este imperios necesară având în vedere instabilitatea la care sunt expuse companiile actuale.
#5 analizează implicațiile fiscale ale distribuirii de dividende. De altfel, acesta este un subiect ,,la modă” la acest moment, având în vedere modificările transpuse asupra impozitului pe dividende prin creșterea acestuia de la 10% la 16% începând cu luna ianuarie a anului viitor. Creșterea impozitului pe dividende cu 6 procente înseamnă maximizarea presiunii fiscale din acest punct de vedere, aspect care reconfigurează puțin politica distribuirii de dividende. Acest aspect se poate solda cu încetinirea ritmului privind distribuirea de dividende în rândul acționarilor în perioada care urmează. Incertitudinea privind nivelul taxelor alături de lipsa strategiilor fiscale pe termen scurt bine definite justifică într-o oarecare manieră comportamentul antreprenorilor în ceea ce privește distribuirea de dividende atunci când impozitele sunt scăzute. Evident, distribuirea accelerată a dividendelor comportă o serie de riscuri de care cei mai mulți antreprenori nu sunt pe deplin conștienți. De pildă, distribuirea dividendelor are influențe asupra capacității de autofinanțare și asupra dependenței companiei tale față de creditori.
În altă ordine de idei, Iancu Guda semnalează faptul că orice antreprenor trebuie să fie conștient de impactul negativ al adoptării unei politici accelerate în ceea de privește distribuirea de dividende. Iată care ar fi acestea din perspectiva autorului menționat anterior: scăderea imunității companiei prin creșterea gradului dependenței companiei față de creditori, creșterea poverii financiare și fiscale care atrage o vulnerabilitate mai mare atunci când discutăm despre obținerea condițiilor avantajoase privind finanțarea bancară sau comercială precum și scăderea lichidității companiei și limitarea capitalului disponibil pentru finanțarea investițiilor pe termen lung.
Acestea ar fi două dintre greșelile antreprenoriale care pot fi adresate cu 5 strategii de gestionare eficientă. Raportul 1:5 arată faptul că fiecare dintre aceste greșeli pot să fie adresate prin 5 soluții particularizate la nivelul companiei tale. Chiar dacă nu reușești o aliniere a maturității activelor și pasivelor și practici o politică accelerată a distribuirii de dividende în contexte în care aceasta nu este oportună, poți reechilibra balanța spre folosul companiei tale. Nu uita! Rețeta succesului companiei tale este și apanajul muncii profesioniștilor cu care alegi să lucrezi!
Dacă vrei să abordăm și alte greșeli antreprenoriale frecvente în rândul companiilor care urmează calea insolvenței precum și strategiile de adresare a acestora, te invităm să lași un DA în comentarii.
Referințe principale de informare
Iancu Guda, De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții, Editura Publica, 2018, București.
Mionel Oana, Piețe de capital și burse de mărfuri, Editura Universitară, București, disponibil online: https://www.librariaonline.ro/rasfoieste-editie-digitala/piete-de-capital-si-burse-de-marfuri-mionel-oana-universitara -attachment-1.pdf.
Malvern Tipping, Richard K. Bullard, Sale‐and‐leaseback as a British real estate model, Journal of Corporate Real Estate, 2007, disponibil online: https://www.emerald.com/jcre/article-abstract/9/4/205/204191/Sale-and-leaseback-as-a-British-real-estate-model?redirectedFrom= fulltext.
Tomi Grönlund, Antti Louko, Mika Vaihekoski, Corporate Real Estate Sale and Leaseback Effect: Empirical Evidence from Europe, European Financial Management, 2008, disponibil online: https://onlinelibrary.wiley.co m/doi/abs/10.1111/j.1468-036X.2007.00417.x?casa_token=_uA0xdpRwzQAAAAA%3A9gM0d0snoHXkgWYekSr LLMkB8JOzI4ubSZdirbgMyPknULG-IrLFhbL6HQv U1zn_aEcomgGtkCqWzRw.
