Raport 1:5. O greșeală, 5 strategii de gestionare. Cele mai frecvente greșeli în afaceri și cum poți să le eviți. De la fiscalitate la aspecte ,,de dincolo de cortină”. Episodul 3
Episoadele din seria O greșeală, 5 strategii de gestionare nu își propun să evidențieze neajunsurile traseului antreprenorial, ci dimpotrivă vizează plasarea potențialelor greșeli ale deținătorilor de afaceri într-o nouă lumină. Una preferată de către întreprinzători, și anume cea în care soluțiile vin la pachet cu erorile. Ba mai mult, o singură eroare este adresată prin 5 soluții care pot reprezenta reper pentru soluționarea acesteia sau, dimpotrivă, fundament pentru evitare.
Primele două episoade ale miniseriei conturate sub cupola raportului 1:5 O greșeală, 5 strategii de gestionare. Cele mai frecvente greșeli în afaceri și cum poți să le eviți. De la fiscalitate la aspecte ,,de dincolo de cortină” aduc în lumină 3 potențiale greșeli antreprenoriale care se pot solda cu apariția stării de insolvență, și anume: necorelarea maturității activelor și pasivelor, abordări discordante în politica dividendelor și focus doar pe creșterea veniturilor, fără analiza profundă a profitabilității companiilor. Fiecare dintre aceste posibile greșeli din antreprenoriat au fost ,,întâmpinate” de 5 soluții care să contribuie la o imagine de ansamblu a fundalului care este așezat în spatele acestor elemente importante care uneori sunt omise de către antreprenorii moderni. Continuăm episodul de astăzi cu 5 semnale de alarmă de care este bine să ții cont atunci când analizezi contul de profit și pierdere al companiei tale.
Cu privire la analiza evoluției contului de profit și pierdere pentru companiile care au urmat traseul insolvenței, autorul Iancu Guda propune 10 semnale de alertă care ajută la recalibrarea activității companiilor pentru a evita alunecarea pe panta insolvenței. Cu titlu exemplificativ, iată mai jos o sinteză a celor mai importante semnale de alarmă de care este bine să ții cont:
#1 semnal de alarmă 1: situația stocurilor. Analiza contului 711 ,,Variația stocurilor”. Aici putem întâlni două situații: poți să înregistrezi un nivel superior al veniturilor din exploatare dacă soldul contului 711 este creditor, caz în care compania produce mai mult decât vinde, situația nefiind deloc una favorabilă. A doua situație este legată de scăderea veniturilor din exploatare atunci când avem un sold debitor al contului 711 iar compania produce mai puțin decât vinde în același an. Învață să analizezi corect situația stocurilor și adoptă cele mai bune strategii pentru echilibru.
#2 semnal de alarmă 2: nivelurile marjei brute. Poate o serie de antreprenori nu înțeleg pe deplin sensul marjei brute. Pentru clarificare, marja brută reprezintă diferența dintre veniturile de exploatare și cheltuielile cu materiile prime și mărfurile. Un nivel scăzut al marjei brute oferă repere cu privire la un cumul de forțe negative care produce dezechilibre ale profitabilității. Din observațiile autorului Iancu Guda, companiile care au alunecat pe panta insolvenței au înregistrat un caracter volatil al marjei brute. Acest aspect se traduce în termeni de dinamicitate a presiunii furnizorilor, a concurenților și a clienților.
#3 semnal de alarmă 3: ajustarea cheltuielilor cu amortizarea. Companiile a căror obiect de activitate principal se plasează în jurul producției de bunuri, înregistrează valori semnificative ale cheltuielilor cu amortizarea, ponderea acestora în cheltuielile de exploatare fiind semnificativă. Provocarea principală este redată de capacitatea managerilor în a ajusta cheltuielile cu amortizarea. Acestea influențează profitabilitatea firmei prin optimizarea duratei de funcționare sau a valorii reziduale.
#4 semnal de alarmă 4: preocupări legate de categoria ,,alte venituri de exploatare”. Cele mai multe companii nu sunt preocupate de aspecte legate de transparență și asimetria informației atunci când discutăm despre această categorie de venituri. Iancu Guda punctează exemplul unei companii care solicită amânarea unor plăți către furnizori datorată unor probleme de lichiditate și care pe de altă parte donează activele unei companii recent înființate, aspect care determină pierderea credibilității în fața creditorilor. Practic, nu este un exemplu de bună practică, inducând un soi de ,,neprofesionalism” din partea companiei în cauză.
#5 consecvență și persistență în calitatea profitului obținut. Orice companie sau afacere vizează maximizarea profitului și a cifrei de afaceri. Totuși, nu aceasta trebuie să reprezinte scopul suprem al unei afaceri. Un aspect esențial de care trebuie să țină cont orice deținător de afacere este faptul că profitul contabil pozitiv nu înseamnă automat și o lichiditate favorabilă. Conform autorului Guda, calitatea profitului contabil este redată de persistență (nu prezintă fluctuații foarte mari) și proporționalitate (este echivalent într-o oarecare măsură cu numerarul). În acest sens, managementul fluxurilor de trezorerie este primordial pentru orice afacere care țintește dezvoltarea sustenabilă.
Atunci când discutăm despre traseul antreprenorial și multiplele provocări întâlnite de către antreprenori pe parcursul acestuia, trebuie să fim conștienți de faptul că acesta nu este pavat doar cu intenții bune. De cele mai multe ori provocările majore vin din numeroasele erori care pot apărea în tot acest parcurs existențial. Identificarea acestora și adresarea corectă a lor poate fi portiță de salvare de la o mulțime de situații care pot duce afacerea pe o pantă descendentă.
În cele ce urmează, propunem explorarea unei alte laturi din spectrul antreprenorial, care dacă nu este atent gestionată poate plasa afacerea pe panta situațiilor comerciale dificile, precum este insolvența.
O problemă: structura fluxului de numerar. Din analiza autorului Iancu Guda, un procent considerabil dintre companiile insolvente (90%) înregistrau probleme legate de structura fluxului de numerar. O pondere destul de ridicată. Acesta disonanță dintre încasările realizate pe cele 3 tipuri de fluxuri de numerar se datorează cunoștințelor limitate ale antreprenorilor raportat la problematica fluxurilor de numerar. Pe înțelesul antreprenorului, fluxul de numerar poate să rezulte din 3 activități principale: operaționale, de investiții și financiare. Cea mai ridicată pondere a încasărilor unei companii trebuie să provină din activitatea de bază a acesteia pentru a susține un ritm de creștere sănătos. Conform analizei autorului, principala sursă a generării fluxului de numerar pentru companiile insolvente a fost redată de activitatea financiară. Aceasta înseamnă faptul că firmele au obținut numerar ca urmare a contractării de credite. Numerarul obținut din activitatea de explotare de cele mai multe ori nu a fost nesustenabil sau a fost obținut prin extinderea termenelor de plată către furnizori.
Dezvoltarea sănătoasă sustenabilă a unei companii are loc când se îndeplinesc două premise importante, și anume: generarea de numerar din activitatea de bază a entității, concomitent cu creșterea profitului și a cifrei de afaceri. Deci, focusul principal în afacerea ta trebuie să fie direcționat și spre aceste două elemente de bază: venituri din activitatea operațională în contextul maximizării cifrei de afaceri și a profitului. Este unul dintre premisele care poate asigura o creștere sănătoasă sustenabilă a afacerii tale. Cu toate acestea, o bună parte din companiile care formează peisajul afacerilor din România nu se ghidează după acest model, aspect care le plasează pe o pantă a maximizării șanselor de a avea de-a face cu insolvența. Cu toate acestea, unele companii reușesc să supraviețuiască, chiar și în contextul acestei greșeli. Care sunt principalele direcții generale care asigură supraviețuirea afacerilor chiar și în aceste condiții? Iată mai jos o scurtă mapare a acestora pe harta antreprenorială:
5 propuneri de gestionare a erorii
#1 numerar generat din dezinvestiții. Cele mai multe companii care nu respectă principiul numerarului generat din activitatea de bază a companiei și nu asigură o creștere susținută a cifrei de afaceri și a profitului, recurg la generarea de numerar prin vânzarea de active existente. Practic, prin valorificarea bazei tehnico-productive a companiei. Nu este cel mai bun canal pentru generarea de numerar însă poate fi o soluție salvatoare atunci când factorii decizionali nu reușesc aplicarea principiului general. Evident, și aici trebuie să ții cont de alți parametrii. De exemplu, este important ca acele active vândute să nu dețină un rol definitoriu în ceea ce privește derularea activității principale a companiei.
#2 numerar generat din activitatea financiară a companiei. Numerarul generat din contractarea de credite, emiterea de obligațiuni pe termen lung sau atragerea capitalului de la parteneri strategici nu reprezintă o soluție sustenabilă. Și dacă te întrebi de ce această strategie nu ar putea să funcționeze pe termen lung, iată răspunsul concret: creditele bancare suplimentare generează o povară financiară considerabilă, iar așteptările partenerilor strategici vor fi maximizate în manieră direct proporțională cu nivelul capitalului investit.
#3 numerar generat din activitatea operațională, însă nu din surse proprii care să asigure sustenabilitatea acestuia. De exemplu, discutăm despre generarea de lichiditate pe termen scurt, care se evidențiază prin vânzarea stocurilor existente și reducerea temporară a ritmului de aprovizionare pentru alte stocuri. Practic, doi parametrii importanți de care trebuie să ținem cont. Trebuie să avem însă grijă la faptul că strategia acesta nu poate fi pusă pe modul ,,repeat”. În aceeași manieră, discutăm despre aspectul diminuării creanțelor care este concretizat în creșterea presiunii asupra clienților, prin solicitarea unor termene reduse pentru încasarea acestora. Evident, pe termen lung această strategie generează impact semnificativ negativ asupra vânzărilor.
#4 conturarea unui plan de acțiune care să acopere modelul ,,generarea lichidității pe baza unui flux de numerar operațional solid, alimentat prin ,,profituri reinvestite în cadrul companiei”. Care este motivul pentru care cele mai multe companii nu urmează traiectoria acestui model? Răspunsul la această întrebare este legat de profiturile modeste obținute de către companii care nu asigură un proces elocvent și susținut cu privire la investițiile realizate.
#5 nu te baza pe strategii și modele nesustenabile. Chiar dacă exemplele de mai sus furnizează o soluție pe termen scurt în ceea ce privește gestionarea rezonabilă a erorii legate de structura fluxurilor de numerar, totuși acestea nu sunt recomandate a fi aplicabile pe termen lung. Extinderea termenelor de plată către furnizori nu este cea mai bună opțiune întrucât toleranța acestora nu poate fi prelungită la infinit. De asemenea, vânzarea produselor finite din stoc este o soluție la fel de limitată întrucât nivelul acestora scade iar compania poate pierde colaborări importante din cauza indisponibilității stocurilor. Contractarea creditelor bancare creștere povara financiară a companiei și influențează ponderea cheltuielile privind dobânzile.
În mod cert, nu există soluții minune prin care antreprenorii pot să ajungă la gestionarea perfectă a numerarului. Un aspect principal de care totuși trebuie să țină cont este legat de analiza constantă a situației de lichiditate întrucât acesta este foarte fluid și poate cunoaște o serie de modificări substanțiale. Toate aspectele mai sus menționate, nu promit vehement evitarea drumului insolvenței companiei. Mai există o serie de alte aspecte de care antreprenorii trebui să fie pe deplin conștienți și să analizeze constant caracterul evolutiv al acestora. Totuși, toate aspectele descrise în cadrul celor 3 episoade care s-au conturat sub cupola Raport 1:5 O greșeală, 5 strategii de gestionare pot reprezenta un reper semnificativ pentru cadrarea corectă la ceea ce poate reprezenta prevenirea apariției stării de insolvență în cadrul afacerii derulate.
Referințe principale de informare
Pirău Luminița, Situaţia fluxurilor de numerar, disponibil online la adresa: https://www.researchga te.net/publication/311721754_Situatia_fluxurilor_de_numerar.
Iancu Guda, De ce eșuează companiile? 10 greșeli și 100 de soluții, Editura Publica, 2018, București.
Manole Tatiana, Ciumac Maria, Managementul fluxului de numerar și modelarea riscurilor, Creşterea economică în condiţiile globalizării, Ediția 12, vol.2, 2017, Conferința ,,Creşterea economică în condiţiile globalizării”, Chișinău, Moldova.
