Raportarea de durabilitate. La ce se referă și care sunt companiile vizate
Într-un mediu economic atât de schimbător, cerințele de raportare ale companiilor depășesc granițele financiarului. Deși cele mai multe resurse sunt direcționate în această sferă, totuși apar alte obligații pentru companii care reconfigurează traseul raportărilor, sau le conferă o altă nuanță. Cerințele tot mai riguroase în ceea ce privește raportarea nonfinanciară vin pe un fond al interesului tot mai acut pentru aspecte din sfera sustenabilității. Practic, mediul economic și factorii decizionali trebuie să considere și aspectele legate de mediu, salariați, societate atunci când țintesc obiectivul maximizării performanței economice. Aceste aspecte nu trebuie doar mapate în cadrul politicii operaționale ale entității, ci este nevoie și de raportarea lor și comunicarea prin intermediul unor raportări complexe. Este vorba așadar de Raportarea de durabilitate care devine o cerință a companiilor moderne. Ce presupune această raportare și ce companie este obligată să o întocmească vom vedea pe parcursul acestui material.
La ce se referă Raportarea privind durabilitatea?
Atunci când discutăm despre Raportarea privind durabilitatea sau sustenabilitatea companiilor, ieșim din sfera financiarului și intrăm pe un cu totul alt tărâm. Cel al aspectelor nonfinanciare sau care nu interferează în manieră directă cu informațiile financiar-contabile. Dacă discutăm despre conceptul de durabilitate, aceasta se referă la aspecte legate de mediu, factori sociali, drepturilor omului și aspecte de guvernanță. Aceste aspecte sunt prevăzute și în cadrul art. 2, alin. 24 din cadrul Regulamentului (UE) 2019/2088^1. Pe lângă ceea ce prevede Ordinul 1802/2014 în acest sens, Regulamentul face trimitere și la aspecte legate de combaterea corupției și a dării de mită și aspecte legate de forța de muncă. La nivel național, actul normativ ce reglementează aspecte legate de raportarea de durabilitate este reprezentat de Ordinul nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea. Acesta aduce modificări asupra Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare consolidate arondate Ordinului 1802/2014.
Cine trebuie să întocmească Raportul referitor la aspecte legate de durabilitate?
Dacă te întrebi care este categoria de companii care trebuie să manifeste interes în direcția Raportării de durabilitate, acestea sunt stabilite prin intermediul Reglementărilor contabile aferente Ordinului 1802/2014, pct. 9, alin. (4). Discutăm astfel despre entitățile mijlocii și mari care sunt obligate la transmiterea acestei raportării. Cu alte cuvinte, companiile care la data bilanțului depășesc următoarele criterii:
- Total active: 25.000.000 lei;
- Cifra de afaceri netă: 50.000.000 lei;
- Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Care sunt reperele aspectelor legate de durabilitate?
Atunci când discutăm despre Raportarea privind durabilitatea, aceasta este parte integrantă a raportului administratorului și explică impactul companiei raportoare asupra noțiunii practice de durabilitate. Cu alte cuvinte, fiecare companie trebuie să ofere informațiile necesare pentru a contura imaginea modului în care poziția și performanța financiară a acesteia interferează cu aspecte de durabilitate. Acestea nu pot să fie informații vagi din cadrul raportului. Identificarea lor trebuie să fie clară, concisă și plasată într-o secțiune specifică raportului.
Concret, ce informații se declară cu privire la durabilitate?
Și dacă te întrebi care sunt aspectele asupra cărora trebuie să plasezi conul de lumină atunci când discutăm despre raportarea de durabilitate, punctual, discutăm despre:
- Descrierea modelului de afaceri și a strategiei entității în mod succint. Aici includem aspecte legate de reziliența modelului de afaceri și a strategiei entității raportat la riscurile aferente aspectelor de durabilitate; oportunitățile companiei raportat la aspectele de durabilitate; acțiunile proiectate în cadrul planului entității, inclusiv cele financiare cu privire la asigurarea asupra faptului că modelul de afaceri și strategia acesteia rezonează cu tranziția spre o economie durabilă și limitarea încălzirii globale, maniera în care modelul de afaceri și strategia entității țin cont de interesele părților implicate ale acesteia și de impactul companiei asupra aspectelor de durabilitate, maniera concretă de corelare a strategiei companiei cu aspecte de durabilitate.
- Descrierea obiectivelor privind atingerea reperelor de durabilitate. Cu alte cuvinte, companiile vor fi nevoie să seteze termene limită cu privire la atingerea aspectelor de durabilitate, în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cel puțin pentru 2030 și 2050. Compania va trebui să comensureze și progresele înregistrate pentru a atinge obiectivele. De asemenea, este necesară și o declarație scrisă care să susțină obiectivele atinse prin dovezi științifice concludente. Un aspect destul de provocator pentru orice companie.
- Aspectele de durabilitate și rolul organelor de administrație, conducere și supraveghere în ceea ce privește această problematică.
- Descrierea politicii entității în ceea ce privește aspectele de durabilitate.
- Aspecte legate de sistemele de stimulente cu privire la aspectele de durabilitate puse la dispoziția membrilor organelor de conducere și administrație.
- Descrierea aspectelor legate de: procesul de diligență necesară pus în aplicare de către entitate în ceea privește aspectele de durabilitate; impactul negativ real sau potențialul legat de operațiunile proprii ale entității și de lanțul său valoric, produse și servicii, relații de muncă precum și specificarea acțiunilor propuse pentru contracararea efectelor negative pentru asigurarea unui proces de diligență necesară. De asemenea se descriu orice acțiuni întreprinse în vederea atenuării, remedierii sau diminuării impactului real negativ sau impactului potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni.
- Entitatea trebuie să descrie principalele riscuri asociate durabilității, inclusiv să menționeze relațiile de dependență de astfel de aspecte precum și indicații referitor la modul de gestionare a acestor riscuri.
- Aspectele menționate mai sus trebuie completate și argumentate prin intermediul unor indicatori relevanți pentru a prezenta toate aceste informații.
Așadar aceste informații complexe nu sunt foarte ușor de conceput de către companii, de cele mai multe ori discutăm despre o serie de aspecte multidisciplinare care să contribuie la formarea raportării de durabilitate.
Dacă este cazul, toate aceste informații se transmit pentru operațiunile proprii ale entității, informații cu privire la lanțul sau valoric, produsele și serviciile companiei, relațiile de afaceri etc. Putem discuta așadar despre un efort considerabil în ceea ce privește colectarea datelor pentru o asemenea raportare. Iar dacă entitatea nu poate să colecteze toate aceste date, trebuie să aducă dovezi asupra faptului că a depus toate eforturile necesare pentru a colecta aceste date. De asemenea, trebuie să fie justificat modul în care aceste informații vor fi conturate în primii 3 ani de la aplicare.
Care este momentul la care companiile trebuie să se ralieze acestor modificări?
Există anumite prevederi care fixează termene specifice de raliere funcție de anumite tipuri de entități. Iată o sinteză a acestui aspect:
1 ianuarie 2024: societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; companiile care întocmesc situații financiare anuale conforme cu IFRS, de exemplu: Compania Națională Poșta Română SA, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, Complexul Energetic Oltenia SA, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Compania Națională Loteria Română SA, etc. Aceste categorii de entități trebuie să respecte prevederile legislative în materie de criterii principale care trebuie îndeplinite, și anume: totalul activelor să însumeze 25 000 000 lei, totalul cifrei de afaceri nete să fie egal cu 50 000 000 lei iar numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar și de către societățile a căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, ,,care sunt societăți-mamă ale unui grup mare, care depășesc, la data bilanțului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar”
1 ianuarie 2027: entitățile care depășesc criteriile legate de cifra de afaceri, totalul activelor și numărul mediu de salariați prevăzute anterior, în afara celor care trebuie să se ralieze modificărilor începând cu data de 1 ianuarie 2024; de către societățile care sunt societăți mamă ale unui grup mare în afara societăților a căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, ,,care sunt societăți-mamă ale unui grup mare, care depășesc, la data bilanțului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar”
1 ianuarie 2028: societăți ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată care nu depășesc criteriile legate de cifra de afaceri, totalul activelor și numărul mediu de salariați specificate mai sus, o filială cu sediul în România a cărei societate-mamă finală este reglementată de dreptul unei țări terțe.
Acestea sunt câteva repere în ceea ce privește aspectele legate de termenele de raliere la modificările legate de raportarea de durabilitate.
Cine este responsabil de întocmirea Raportării de durabilitate?
Dacă te gândești la responsabilul în ceea ce privește raportarea de durabilitate, poate ai corelat această responsabilitate cu profesionistul contabil. Cel care oricum se ocupă de marea majoritate a raportărilor din cadrul companiei. De data aceasta totuși, această raportare depășește cunoștințele unui contabil, necesitând ajutor de specialitate. Deși poate fi tentant ca această obligație să fie ,,aruncată în brațele contabilului” doar fiindcă face parte din setul de situații financiare anuale, totuși traseul responsabilităților în acest sens trebuie configurat.
Un lucru este cert. Atunci când discutăm despre raportarea de durabilitate, aspectele care guvernează această situație sunt destul de complexe. Fiecare companie obligată în perioada următoare la conturarea acestei raportări este responsabilă de identificarea celor mai adecvate soluții pentru a asigura toate cerințele privind această raportare. Procesul nu este unul facil, însă cu strategiile adecvate raportarea de durabilitate poate fi conturată cu succes de către fiecare companie obligată la conturarea acesteia.
Referințe principale de informare
Ordinul nr. 666 din 9 iunie 2015 privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară de către unele entităţi cu capital de stat, Publicat în Monitorul Oficial nr. 442 din 22 iunie 2015.
Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (Anexa nr. 1), Publicate în Monitorul Oficial nr. 1.020 bis din 19 decembrie 2016.
Ordinul nr. 2.844 din 12 decembrie 2016pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1020 din 19 decembrie 2016.
Ordinul nr. 85 din 12 ianuarie 2024pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea, Publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024.
