Constituire de provizioane pentru facturi neincasate la diferiti clienti

1. La data constituirii provizionului s-a facut inregisrarea 6814 = 491. Acum pentru a inchide soldul contului 491, trebuie sa faceti inregistrarea 491 = 7814.

2. Conform pct.331 din Sectiunea 4.6 Terti din OMFP 1802 din 2014, creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate, mai exact in contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu.

Secţiunea 4.6

Terţi

331. – Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii).

Conform pct.328 din Sectiunea 4.6 Terti din OMFP 1802 din 2014, pentru a putea scadea din evidenta contabila clientii neincasati datorita termenului de incasare prescris, societatea trebuie sa faca dovada ca a intreprins toate masurile legale pentru recuperarea sumelor ce le avea de incasat.

Secţiunea 4.6

Terţi

328. – La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.

In acest caz administratorul societatii sau adunarea generala a asociatilor trebuie sa emita o hotarire prin care scoate din evidenta contabila clientii neincasati datorita faptului ca aceste creante sunt mai vechi de 3 ani si sunt prescrise.

Conform art.25 alin.4 litera h) din Legea 227 din 2015 numita Codul Fiscal, cheltuielile neacoperite de provizion conform art.26 sunt deductibile daca este indeplina una din cele 6 conditii de la litera h).

ART. 25 – Cheltuieli

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit  art. 26, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:

1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;

2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul; Norme metodologice

6. au fost încheiate contracte de asigurare;

Conform art.287 litera d) din Legea 227 din 2015 numita Codul Fiscal, se poate ajusta TVA pentru facturile neincasate ca urmare a intrarii in faliment sau ca urmare a intrarii in insolventa si a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca. Ajustarea se face cu data sentintei prin care s-a decis intrarea in faliment sau in cazul insolventei, ajustarea se face cu data pronuntarii hotaririi judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare. Ajustarea se efectueaza in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a decis prin sentinta sau prin incheiere intrarea in faliment sau in cazul insolventei cu data pronuntarii hotaririi judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare.

La pct. 32 alin.1 din Normele de aplicare a Codului Fiscal, gasim scris ca trebuie sa emitem facturi cu minus atunci cind baza de impozitare se reduce si cu plus atunci cind baza de impozitare se majoreaza. Aceste facturi vor fi trimise beneficiarilor, adica in cazul nostru clientilor.

Daca dupa pronuntarea hotararii judecatoresti de intrare in faliment sau a pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, se incaseaza sume aferente creantelor scoase din evidenta contabila, se anuleaza ajustarea efectuata corespunzator cu sumele primite si se trec cu plus in decontul perioadei fiscale in care au fost incasate aceste sume.

La fel se procedeaza si pentru facturi cu semnul minus atunci cind baza de impozitare se diminueaza

ART. 287 – Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată. Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment, conform legislației privind insolvența. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, intrarea în faliment. În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la această dată, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019. Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunea care face obiectul ajustării. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanțelor respective, se anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate, prin decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.

Norme metodologice

32. (1) În situațiile prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii își ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior facturării și înregistrării taxei în evidențele persoanei impozabile. În acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică și pentru livrări intracomunitare.

(6) Ajustarea prevăzută la art. 287 lit. d) din Codul fiscal se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței, sub sancțiunea decăderii. Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii realizate.

Conform art.26 alin.1 litera j) din Legea 227 din 2015, constituirea unui provizion in procent de 100% trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: sunt detinute de o persoana juridica asupra careia s-a declarat deschiderea procedurii falimetului, nu sunt garantate de o alta persoana si creantele nu sunt ale unei persoane afiliate contribuabilului.

ART. 26 – Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

c) ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d) – f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;

2. nu sunt garantate de altă persoană;

3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 

Norme metodologice

(3) În aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:

a) creanțele, altele decât creanțele asupra clienților reprezentând sumele datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate și servicii prestate, sunt cele înregistrate după data de 1 ianuarie 2016;

b) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile, în limita prevăzută de lege, la nivelul valorii creanțelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;

c) În cazul creanțelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influențate cu diferențele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora;

d) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal și nu poate depăși valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori.

j) ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de:

– plan de rambursare a datoriilor;

– lichidare de active;

– procedură simplificată;

2. nu sunt garantate de altă persoană;

3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului

 Norme metodologice

(6) În aplicarea art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, creanțele, altele decât creanțele asupra clienților reprezentând sumele datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate și servicii prestate, sunt cele înregistrate după data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, pentru deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor se au în vedere și regulile prevăzute la alin. (3).

In concluzie pentru a putea scoate din evidenta contabila clientii neincasati societatea trebuie sa faca dovada ca a intreprins toate masurile legale pentru recuperarea sumelor ce le avea de incasat.

Cheltuielile neacoperite de provizion sunt deductibile daca este indeplina una din cele 6 conditii de la art.25 alin.4 litera h) si anume: punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti, debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori, debitorul este dizolvat, in cazul SRL cu asociat unic sau lichidat fara succesor, debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul, au fost incheiate contracte de asigurare.

Se poate ajusta TVA pentru facturile neincasate ca urmare a intrarii in faliment sau ca urmare a intrarii in insolventa si a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca. Ajustarea se face cu data sentintei prin care s-a decis intrarea in faliment sau in cazul insolventei, ajustarea se face cu data pronuntarii hotaririi judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare. Ajustarea se efectueaza in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a decis prin sentinta sau prin incheiere intrarea in faliment sau in cazul insolventei cu data pronuntarii hotaririi judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare. putem considera cheltuielile cu clientii neincasati ca fiind deductibile numai daca au fost facute toate demersurile de recuperare a creantelor si sunteti in posesia hotararilor judecatoresti pronuntate de Tribunal.

In acest caz Asociatul Unic sau Adunarea Generala a Asociatilor emite o decizie prin care hotaraste ca acesti clienti sunt inregistrati in contul 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”, urmand sa fie scosi din evidenta contabila si trecuti pe cheltuieli in urma primirii de la lichidator a sentitei de radiere.

Pentru ajustarea TVA se va intocmi factura cu minus si se va transmite clientilor dumneavostra. Lipsa oricarui document precizat mai sus duce la nedeductibilitatea cheltuielilor si la imposibilitatea ajustarii TVA.

Pe factura pe care o intocmiti pentru ajustarea TVA veti preciza urmatoarele:
– in rubrica Denumirea produselor/serviciilor se mentioneaza: stornare factura nr… din data……., ca urmare a falimentului beneficiarului conform Sentintei de radiere nr. ……… din data……..;

– in rubrica TVA se mentioneaza: ajustare TVA conform art. art. 287 lit. d) din Codul Fiscal”.

Factura de ajustare a TVA se raporteaza in D394 si in D300 la rd.16 “Regularizari taxa colectata” cu semnul minus.

 

Reglementare:

• pct.331 din Sectiunea 4.6 Terti din OMFP 1802 din 2014
• pct.328 din Sectiunea 4.6 Terti din OMFP 1802 din 2014
• art.25 alin.4 litera h) din Legea 227 din 2015
• art.287 litera d) din Legea 227 din 2015
• punctul 32 alin.1 din Normele de aplicare a Codului Fiscal
• art.26 alin.1 litera j) din Legea 227 din 2015