Prima data sa trecem prin prevederile Codului Fiscal cu privire la acest subiect:

ART. 223 – Venituri impozabile obținute din România

(1) Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:

a) dividende de la un rezident;

b) dobânzi de la un rezident;

ART. 229 – Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol

(1) Sunt scutite de impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți următoarele venituri:

c) dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:

1. persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(i) este rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene și are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 la titlul II;

(ii) este considerată a fi rezidentă a statului membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislația fiscală a statului respectiv, și, în temeiul unei convenții privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terț, nu se consideră că este rezidentă în scopul impunerii în afara Uniunii Europene;

(iii) plătește, în conformitate cu legislația fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II sau un alt impozit care substituie unul dintre acele impozite;

(iv) deține minimum 10% din capitalul social al rezidentului pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an, care se încheie la data plății dividendului.

2. beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar persoana juridică străină pentru care sediul permanent își desfășoară activitatea trebuie să întrunească cumulativ condițiile prevăzute la pct. 1 subpct. (i) – (iv) și profiturile înregistrate de sediul permanent să fie impozabile în statul membru în care acesta este stabilit, în baza unei convenții pentru evitarea dublei impuneri sau în baza legislației interne a acelui stat membru;

3. rezidentul care plătește dividendul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(i) are una dintre următoarele forme de organizare: societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate în comandită simplă sau este prevăzută în anexa nr. 1 la titlul II și, în temeiul unei convenții privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terț, nu se consideră că este rezidentă în scopul impunerii în afara Uniunii Europene;

(ii) plătește impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, în conformitate cu legislația națională;

g) veniturile din dobânzi și redevențe, care intră sub incidența cap. V din prezentul titlu;

Norme metodologice

15. În aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal:

(1) Condiția privitoare la perioada minimă de deținere de 1 an va fi înțeleasă luându-se în considerare hotărârea Curții Europene de Justiție în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen – C-283/94, C-291/94 și C-292/94, și anume: dacă la data plății perioada minimă de deținere de 1 an nu este încheiată, scutirea prevăzută în Codul fiscal nu se va acorda.

(2) În situația în care persoana juridică română, respectiv sediul permanent din România poate face dovada că perioada minimă de deținere de 1 an a fost îndeplinită după data plății, beneficiarul efectiv persoană nerezidentă poate solicita restituirea impozitelor plătite în plus, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

17. În aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal:

(1) Condiția privitoare la perioada minimă de deținere de 2 ani prevăzută la art. 255 alin. (10) din Codul fiscal va fi înțeleasă luându-se în considerare hotărârea Curții Europene de Justiție în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen – C-283/94, C-291/94 și C-292/94, și anume: dacă la data plății perioada minimă de deținere de 2 ani nu este încheiată, scutirea prevăzută în Codul fiscal nu se va acorda.

(2) În situația în care persoana juridică română, respectiv sediul permanent din România poate face dovada că perioada minimă de deținere de 2 ani a fost îndeplinită după data plății, beneficiarul efectiv persoană nerezidentă poate solicita restituirea impozitelor plătite în plus, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

• Cazul 1: plata dividende către nerezident –

Tinand cont de faptul ca societatea italiană este asociat în firma românească din martie 2021 și în iulie 2022 dorește ridicarea dividendelor, se respecta condiția de detinere minima, respectiv 1 an. Mai este necesar sa verificati dacă sunt respectate, de către societatea italiană, și restul condițiilor, respectiv:

– firma din Italia este rezidenta în Italia (aici aveți nevoie de Certificatul de rezidenta fiscala, valabil la data plății);

– este platitoare de impozit;

– deține minim 10% din capitalul social al societății din România.

Pe langa condițiile pe care le are de respectat societatea italiană, mai sunt condițiile care sunt necesar a le respecta și societatea din România, pentru scutire:

– are o forma de organizare acceptata de Codul Fiscal;

– este platitoare de impozit pe profit.

În situația în care condițiile sunt respectate, atât de societatea italiană cât și de cea românească, atunci dividendele plătite sunt scutite. Societatea din Italia, va mai completa, în vederea scutirii și Anexa 16.

În acest prim caz, dividendele plătite, vor fi declarate, până în ultima zi a lunii februarie, prin formularul 207, la capitolul III, pct. 2, subpunctul 12.

În situația în care condițiile de scutire nu sunt îndeplinite, se merge cu analiza pe art. 223.

Dividendele plătite unui nerezident sunt impozabile în România prin reținere la sursa. Însă dacă societatea din România a primit Certificatul de rezidenta fiscala a societatii din Italia, poate sa aplice prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri dintre România și Italia.

ART. 10 – Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

(a) 0 la sută din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deține în mod direct cel puțin 10 la sută din capitalul societății plătitoare de dividende la data plății dividendelor și care a făcut acest lucru sau va face acest lucru pentru o perioadă neîntreruptă de doi ani în decursul căreia se regăsește acea dată

(b) 5 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.

Așadar, în cazul dvs specific, societatea din Italia nu este asociat de 2 ani, așa că dacă aveți certificatul de rezidenta fiscala, veți merge pe litera b), adică reținere la sursa la 5%.

Dacă optati pentru acest caz, dividendele plătite, vor fi declarate, pana-n ultima zi a lunii februarie, prin formularul 207, la cap. III, pct.1, subpunctul 22.

Dar în aceasta situatie specifica, nu are rost sa solicitati certificatul de rezidenta fiscala, pentru că și pe Codul Fiscal, reținerea pentru dividende este tot de 5%.

ART. 224 – Reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

b) 5% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a);

Aici, dividendele plătite, vor fi declarate, pana-n ultima zi a lunii februarie, prin formularul 207, la cap. III, pct.1, subpunctul 01.

Pentru ambele ultime 2 cazuri (reținere la sursă conform convenției sau reținere la sursă conform Codului Fiscal), până în data de 25 a lunii următoare plății, veți depune D100 pe cod 631 și veți plăti impozitul reținut la bugetul de stat.

• Cazul 2: plata dobanzi către nerezident –

Prevederi conventie evitare a dublei impunerii din Romania si Italia:

ART. 11 – Dobânzi

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5 la sută din suma brută a dobânzilor.

Conform Codului Fiscal, impozitul prin reținere la sursa pentru dobanzile platite unui nerezident, sunt de 10%:

ART. 224 – Reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

c¹) 10% în cazul veniturilor impozabile enumerate la art. 223 alin. (1) lit. b) –  i) și k) – p) obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;

Așadar în acest caz, este justificata solicitarea Certificatului de rezidenta fiscala a societatii din Italia, iar în baza certificatul de rezidenta, veți face retinerea la sursa, la data platii dobanzii, de 5% din suma brută.

Pana in 25 ale lunii următoare platii dobanzii, veți depune formularul 100 pe cod 632 și veți face plata la bugetul de stat. Iar pana-n ultima zi a lunii februarie, veți depune formularul 207, la cap. III, pct.1, subpunctul 23.

În cazul dvs specific, nu puteți beneficia de scutirea de la art. 229, lit. g), pentru ca nu respectați perioada de detinere, minim 2 ani.

 

Reglementare:

• Codul Fiscal;
• Conventie evitare dubla impunere dintre România – Italia.