În conformitate cu prevederile art. 107 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, organul fiscal poate emite o decizie de impunere din oficiu atunci când contribuabilul nu depune declarația de impunere în termenul legal. În cazul dvs., eroarea a constat în completarea greșită a declarației 205, selectând codul taxei 22 („Câștiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare”) în loc de 08 („Venituri din dividende”).

Potrivit art. 107 alin. (5), contribuabilul are dreptul de a depune declarația de impunere corectată în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, caz în care decizia de impunere emisă din oficiu se anulează automat la data depunerii declarației corecte. Conform art. 47 alin. (15) din Codul de procedură fiscală, dacă decizia de impunere a fost emisă electronic și comunicată prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), aceasta este considerată comunicată din momentul în care este pusă la dispoziția dvs. în SPV.  Dacă decizia de impunere nu a fost comunicată prin SPV, trebuia transmisă prin poștă cu confirmare de primire. Dacă destinatarul nu a fost găsit sau a refuzat primirea, comunicarea se face prin publicitate pe portalul ANAF, conform prevederilor art. 47 alin. (5)-(7). Dacă aceste proceduri nu au fost respectate, puteți invoca faptul că actul administrativ fiscal nu produce efecte juridice, conform art. 48 alin. (2).

Dacă procedura de comunicare nu a fost respectată, puteți solicita repunerea în termen a deciziei de impunere și să cereți organului fiscal să ia în calcul depunerea declarației corecte.

În caz contrar, dacă decizia a fost comunicată conform prevederilor legale, singura soluție este să solicitați:

• fie o inspecție fiscală pentru corectarea situației
• sau să contestați decizia de impunere în instanță. Mai întâi, veți depune o contestație pe cale administrativă, în care veți prezenta detaliat situația de fapt și veți atașa dovada rectificării declarației 205.

Art. 107: Stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere

(1)Nedepunerea declaraţiei de impunere dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale prin decizie de impunere. Stabilirea din oficiu nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului/plătitorului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei de impunere. Aceste prevederi nu sunt aplicabile după începerea inspecţiei fiscale pentru obligaţiile fiscale nedeclarate.

(2)În înştiinţarea prevăzută la alin. (1) organul fiscal informează contribuabilul/plătitorul cu privire la consecinţele nedepunerii declaraţiei de impunere.

(3)Stabilirea din oficiu a creanţei fiscale se face prin estimarea bazei de impozitare, potrivit art. 106. Organul fiscal procedează la estimarea creanţei fiscale ori de câte ori informaţiile deţinute de organul fiscal nu permit estimarea bazei de impozitare.

(4)Pentru creanţele fiscale administrate de organul fiscal central, înştiinţarea pentru nedepunerea declaraţiilor şi stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale nu se face în cazul contribuabilului/plătitorului inactiv, atât timp cât se găseşte în această situaţie.

(5)Contribuabilul/Plătitorul poate depune declaraţia de impunere pentru creanţele fiscale ce au format obiectul deciziei de impunere emisă potrivit alin. (1), în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei, sub sancţiunea decăderii, chiar dacă acest termen se împlineşte după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale. Decizia de impunere se anulează de organul fiscal la data depunerii declaraţiei de impunere.

(6)În cazul în care se depune declaraţia de impunere potrivit alin. (5), după împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 110, de la data depunerii declaraţiei începe să curgă un nou termen de prescripţie.

Art. 48: Opozabilitatea actului administrativ fiscal

(1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

(2) Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce niciun efect juridic.

 

Reglementare:

• Codul de procedura fiscala