Login
/subiect/achizitii-de-servicii-din-non-ue-tva-si-impozit-nerezidenti/
Inregistrare
Recuperare parola
In caz ca ai uitat parola, introdu in campul de mai jos adresa de email si se va trimite un email cu link pentru resetarea parolei.
Abonare newsletter zilnic!
[mailpoet_form id="3"]
Achizitii de servicii din Non UE, TVA si impozit nerezidenti
Romeo Negrut
Valabil la 26 noiembrie 2025
Situatia de fapt:
Suntem o companie din România, înregistrată în scopuri de TVA. Achiziționăm diverse servicii de la un furnizor nerezident din Republica Moldova (în afara UE), respectiv:
servicii IT (administrare software, administrare pagini web);
servicii de call-center;
servicii de comision în vânzări (intermediere / brokeraj);
Aceste servicii sunt facturate către noi fără TVA.
Intrebare:
Vă rugăm să ne clarificați următoarele aspecte fiscale pentru România:
1. Tratamentul din punctul de vedere al TVA
Având în vedere că serviciile sunt prestate de o companie nerezidentă, iar beneficiarul este o companie din România, vă rugăm să confirmați:
dacă aceste operațiuni se consideră import de servicii, conform art. 268 și art. 278 din Codul fiscal;
dacă avem obligația de a calcula TVA prin mecanismul taxării inverse (reverse charge), prin aplicarea cotei standard de TVA, prin înregistrări contabile specifice (4426/4427) și prin includerea acestor operațiuni în decontul de TVA (formular 300 și eventual în 390 dacă este cazul);
dacă tratamentul prin taxare inversă se aplică tuturor tipurilor de servicii enumerate (IT, call-center, administrare software, comision în vânzări etc.).
2. Impozitul pe veniturile nerezidenților
Furnizorul din Republica Moldova ne-a furnizat certificat de rezidență fiscală valabil.
Vă rugăm să ne precizați:
dacă, în baza Convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și Republica Moldova, avem obligația de reținere la sursă a impozitului pe venitul nerezidentului pentru serviciile menționate;
dacă anumite tipuri de servicii (de exemplu, comision în vânzări sau consultanță IT) intră în categoria veniturilor impozabile în România;
dacă există alte obligații declarative aferente acestor plăți (ex.: depunerea formularului 207 sau altele).
Vă rugăm să ne indicați baza legală relevantă (articole din Codul fiscal și eventualele prevederi aplicabile din Convenția de evitare a dublei impuneri).
Conform art.278 alin.2 din Legea 227 din 2015, locul prestarii serviciilor catre o persoana impozabila este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile are sediul activitatii economice.
Conform art.307 alin.2 din Legea 227 din 2015, se datoreaza TVAde orice persoana impozabila, inclusiv de de persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art.316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art.278 alin.2 si care sunt furnizate de catre o poersoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele servicii pe teritoriul Romaniei.
Conform pct.15 alin.7 din Normele metodologice de la art.278 alin.2 din Legea 227 din 2015, serviciile prestate de prestatori stabiliti in afara UE catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Romania, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa.
ART. 278 – Locul prestării de servicii
(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.
Norme metodologice: 15. (7) Serviciile prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliți în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliți în afara Uniunii Europene sau, după caz, prestate de prestatori stabiliți în afara Uniunii Europene către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliți pe teritoriul României, urmează aceleași reguli ca și serviciile intracomunitare în ceea ce privește determinarea locului prestării și celelalte obligații impuse de prezentul titlu, dar nu implică obligații referitoare la declararea în declarația recapitulativă, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt taxabile sau dacă beneficiază de scutire de taxă, și nici obligații referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevăzute la art. 316 și 317 din Codul fiscal.
ART. 307 – Persoana obligată la plata taxei pentru operațiunile taxabile din România
(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2) şi care nu aplică regimul pentru micile întreprinderi în România prevăzut la art. 3102, chiar dacă este înregistrată în România conform art. 316 alin. (4) sau (6).
Din punct de vedere al prestarii de servicii, achizitia de servicii din Moldova expuse de dumneavostra in situatia de fapt, aceste servicii au locul prestarii in Romania, adica acolo unde beneficiarul isi are stabilit locul activitatii economice.
Din punct de vedere al TVA aceste achiziti de servicii din Non UE le veti trata exact ca si achizitia de servicii intracomunitare aplicand mecanismul taxarii inverse, mai exact 4426=4427.
Din punct de vedere al declararii in declaratia D300 privind TVA, le veti inregistra la rd.7 si la rd.22 fara a mai prelua sumele la rd.7.1 si rd.22.1. Asa cum am precizat mai sus nu le veti declara in declaratia recapitulativa D390 pentru ca dupa cum bine stiti in aceasta declaratie se declara numai AIC de bunuri si AIC de servicii din UE cu coduri de TVA valide in VIES. Aceste achizitii de servicii se declara in declaratia D394 la cartusul F.
Conform art.230 din Legea 227 din 2015, pentru aplicarea conventiei de evitarea dublei impuneri, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul platii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidentas, precum si, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere in care indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia aplicarii legislatiei UE. In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
Conform art.7 din Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova, veniturile realizate intr-un stat contractant vor fi impozitate numai in acel stat contractant.
ART. 230 – Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plății venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene. Certificatul de rezidență fiscală se prezintă în original sau copie legalizată însoțite de o traducere autorizată în limba română. În situația în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidență fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidență fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al beneficiarului veniturilor obținute din România, respectiv pentru aplicarea legislației Uniunii Europene, după caz. Dacă certificatul de rezidență fiscală, respectiv declarația ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile prezentului titlu. În momentul prezentării certificatului de rezidență fiscală și, după caz, a declarației prin care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri sau ale legislației Uniunii Europene și se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripție. În acest sens, certificatul de rezidență fiscală trebuie să menționeze că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripție, rezidența fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenția de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu care Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislației Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidență fiscală și, după caz, declarația pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condițiilor referitoare la: perioada minimă de deținere, condiția de participare minimă în capitalul social al rezidentului, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări. Certificatul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.
Norme metodologice 19. În scopul aplicării art. 230 alin. (2) din Codul fiscal:
(1) Pentru a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul său de rezidență, precum și de cele ale legislației Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să prezinte certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat.
(2) Nerezidenții care sunt beneficiarii veniturilor din România depun la plătitorul de venit originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidență fiscală ori a documentului menționat la alin. (1), însoțite de o traducere autorizată în limba română. În situația în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidență fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidență fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al beneficiarului veniturilor obținute din România, respectiv pentru aplicarea legislației Uniunii Europene, după caz.
CONVENŢIE între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de către acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricţiilor prevăzute de legislaţia internă.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinant prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afară de cazul când există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
Asa cum ati mentionat in situatia de fapt ca firma din Moldova a prezentat un certificat de rezidenta fiscala inainte de plata veniturilor realizate, in acest caz nu retineti impozit pe venitul nerezidentilor.
Asa cum prevede si Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova, veniturile vor fi impozitate in Moldova.
Nu trebuie depusa declaratia 207, tinand cont de faptul ca nu retineti si nu platiti impozit pe venitul nerezidentilor.
Reglementare:
- Legea 227 din 2015
- Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova
Acest răspuns vă este util?
Vă rugăm să ne lăsați o recenzie pe google:
Mulțumim!
Articol scris de catre Romeo Negrut, in data de 26 noiembrie 2025.
Membru fondator al grupului Tax Advisors si Larrom Expert cu o vasta experienta profesionala.
Ne propunem sa oferim cele mai bune solutii în domeniul financiar-contabil, politicii manageriale si resurselor umane, astfel încât sa asiguram partenerilor nostri un background solid în realizarea obiectivelor.

Achizitii de servicii din Non UE, TVA si impozit nerezidenti
Articol scris in data de: 26 noiembrie 2025
Autor: Romeo Negrut
Situatia de fapt:
Suntem o companie din România, înregistrată în scopuri de TVA. Achiziționăm diverse servicii de la un furnizor nerezident din Republica Moldova (în afara UE), respectiv:
servicii IT (administrare software, administrare pagini web);
servicii de call-center;
servicii de comision în vânzări (intermediere / brokeraj);
Aceste servicii sunt facturate către noi fără TVA.
Intrebare:
Vă rugăm să ne clarificați următoarele aspecte fiscale pentru România:
1. Tratamentul din punctul de vedere al TVA
Având în vedere că serviciile sunt prestate de o companie nerezidentă, iar beneficiarul este o companie din România, vă rugăm să confirmați:
dacă aceste operațiuni se consideră import de servicii, conform art. 268 și art. 278 din Codul fiscal;
dacă avem obligația de a calcula TVA prin mecanismul taxării inverse (reverse charge), prin aplicarea cotei standard de TVA, prin înregistrări contabile specifice (4426/4427) și prin includerea acestor operațiuni în decontul de TVA (formular 300 și eventual în 390 dacă este cazul);
dacă tratamentul prin taxare inversă se aplică tuturor tipurilor de servicii enumerate (IT, call-center, administrare software, comision în vânzări etc.).
2. Impozitul pe veniturile nerezidenților
Furnizorul din Republica Moldova ne-a furnizat certificat de rezidență fiscală valabil.
Vă rugăm să ne precizați:
dacă, în baza Convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și Republica Moldova, avem obligația de reținere la sursă a impozitului pe venitul nerezidentului pentru serviciile menționate;
dacă anumite tipuri de servicii (de exemplu, comision în vânzări sau consultanță IT) intră în categoria veniturilor impozabile în România;
dacă există alte obligații declarative aferente acestor plăți (ex.: depunerea formularului 207 sau altele).
Vă rugăm să ne indicați baza legală relevantă (articole din Codul fiscal și eventualele prevederi aplicabile din Convenția de evitare a dublei impuneri).
Raspuns
Conform art.278 alin.2 din Legea 227 din 2015, locul prestarii serviciilor catre o persoana impozabila este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile are sediul activitatii economice.
Conform art.307 alin.2 din Legea 227 din 2015, se datoreaza TVAde orice persoana impozabila, inclusiv de de persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art.316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art.278 alin.2 si care sunt furnizate de catre o poersoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele servicii pe teritoriul Romaniei.
Conform pct.15 alin.7 din Normele metodologice de la art.278 alin.2 din Legea 227 din 2015, serviciile prestate de prestatori stabiliti in afara UE catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Romania, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa.
ART. 278 – Locul prestării de servicii
(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.
Norme metodologice: 15. (7) Serviciile prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliți în România către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliți în afara Uniunii Europene sau, după caz, prestate de prestatori stabiliți în afara Uniunii Europene către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliți pe teritoriul României, urmează aceleași reguli ca și serviciile intracomunitare în ceea ce privește determinarea locului prestării și celelalte obligații impuse de prezentul titlu, dar nu implică obligații referitoare la declararea în declarația recapitulativă, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt taxabile sau dacă beneficiază de scutire de taxă, și nici obligații referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevăzute la art. 316 și 317 din Codul fiscal.
ART. 307 – Persoana obligată la plata taxei pentru operațiunile taxabile din România
(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2) şi care nu aplică regimul pentru micile întreprinderi în România prevăzut la art. 3102, chiar dacă este înregistrată în România conform art. 316 alin. (4) sau (6).
Din punct de vedere al prestarii de servicii, achizitia de servicii din Moldova expuse de dumneavostra in situatia de fapt, aceste servicii au locul prestarii in Romania, adica acolo unde beneficiarul isi are stabilit locul activitatii economice.
Din punct de vedere al TVA aceste achiziti de servicii din Non UE le veti trata exact ca si achizitia de servicii intracomunitare aplicand mecanismul taxarii inverse, mai exact 4426=4427.
Din punct de vedere al declararii in declaratia D300 privind TVA, le veti inregistra la rd.7 si la rd.22 fara a mai prelua sumele la rd.7.1 si rd.22.1. Asa cum am precizat mai sus nu le veti declara in declaratia recapitulativa D390 pentru ca dupa cum bine stiti in aceasta declaratie se declara numai AIC de bunuri si AIC de servicii din UE cu coduri de TVA valide in VIES. Aceste achizitii de servicii se declara in declaratia D394 la cartusul F.
Conform art.230 din Legea 227 din 2015, pentru aplicarea conventiei de evitarea dublei impuneri, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul platii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidentas, precum si, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere in care indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia aplicarii legislatiei UE. In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
Conform art.7 din Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova, veniturile realizate intr-un stat contractant vor fi impozitate numai in acel stat contractant.
ART. 230 – Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plății venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene. Certificatul de rezidență fiscală se prezintă în original sau copie legalizată însoțite de o traducere autorizată în limba română. În situația în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidență fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidență fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al beneficiarului veniturilor obținute din România, respectiv pentru aplicarea legislației Uniunii Europene, după caz. Dacă certificatul de rezidență fiscală, respectiv declarația ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile prezentului titlu. În momentul prezentării certificatului de rezidență fiscală și, după caz, a declarației prin care se indică îndeplinirea condiției de beneficiar se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri sau ale legislației Uniunii Europene și se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripție. În acest sens, certificatul de rezidență fiscală trebuie să menționeze că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripție, rezidența fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenția de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu care Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislației Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidență fiscală și, după caz, declarația pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condițiilor referitoare la: perioada minimă de deținere, condiția de participare minimă în capitalul social al rezidentului, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări. Certificatul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.
Norme metodologice 19. În scopul aplicării art. 230 alin. (2) din Codul fiscal:
(1) Pentru a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul său de rezidență, precum și de cele ale legislației Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să prezinte certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat.
(2) Nerezidenții care sunt beneficiarii veniturilor din România depun la plătitorul de venit originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidență fiscală ori a documentului menționat la alin. (1), însoțite de o traducere autorizată în limba română. În situația în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidență fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidență fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul de rezidență al beneficiarului veniturilor obținute din România, respectiv pentru aplicarea legislației Uniunii Europene, după caz.
CONVENŢIE între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de către acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricţiilor prevăzute de legislaţia internă.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinant prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afară de cazul când există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
Asa cum ati mentionat in situatia de fapt ca firma din Moldova a prezentat un certificat de rezidenta fiscala inainte de plata veniturilor realizate, in acest caz nu retineti impozit pe venitul nerezidentilor.
Asa cum prevede si Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova, veniturile vor fi impozitate in Moldova.
Nu trebuie depusa declaratia 207, tinand cont de faptul ca nu retineti si nu platiti impozit pe venitul nerezidentilor.
Reglementare:
- Legea 227 din 2015
- Conventia de evitare a dublei impuneri cu Moldova