Da, este recomandat să se perceapă dobândă la un astfel de împrumut intra-grup. Dobânda trebuie stabilită la nivel de arm’s length (principiul lungimii brațului), adică la o rată comparabilă cu cea pe care ar fi agreat-o două entități independente în condiții similare. În practică, se folosește ca reper rata de referință a BNR sau dobânzile medii practicate pe piață pentru împrumuturi similare.

De ce este necesară dobânda?

Codul civil permite acordarea de împrumuturi între societăți, chiar fără dobândă, dacă părțile convin acest lucru.

Totuși, din perspectiva fiscală și a principiului arm’s length, ANAF poate reconsidera tranzacția dacă nu există dobândă, tratând-o ca o formă de distribuire de profit (dividend mascat).

Motivul principal este respectarea principiului valorii de piață (“arm’s length”) și evitarea riscurilor fiscale. În relațiile între persoane afiliate (cum este cazul aici, unde Sc X SRL deține 100% din capitalul firmei nerezidente), autoritățile fiscale pot considera că un împrumut fără dobândă nu reflectă condițiile de piață și poate fi recalificat, cu riscul de ajustări fiscale sau impozitare suplimentară

Codul fiscal art 11:

„ (4) Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață. În cadrul unei tranzacții, al unui grup de tranzacții între persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, în cazul în care principiul valorii de piață nu este respectat, sau pot estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziția organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili dacă prețurile de transfer practicate în situația analizată respectă principiul valorii de piață, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părțile afiliate pe baza nivelului tendinței centrale a pieței „ . 

Legea societăților comerciale presupune că scopul unei firme este obținerea de profit. Acordarea de împrumuturi fără dobândă către entități afiliate poate fi considerată contrară acestui scop.

Jurisprudența românească a confirmat că împrumuturile fără dobândă între firme afiliate pot fi recalificate, impunându-se dobânzi la nivelul ratei de refinanțare a BNR.

Ce rată a dobânzii se folosește?

Varianta minimă acceptată: dobânda legală conform OG 13/2011, calculată pe baza ratei de referință a BNR.

Varianta recomandată: o dobândă de piață, comparabilă cu cea aplicată de bănci sau instituții financiare pentru împrumuturi similare (durată, sumă, risc).

Documentare necesară: trebuie să existe un studiu de comparabilitate sau cel puțin o justificare scrisă (benchmarking) care să arate că dobânda aplicată respectă principiul arm’s length.

Obligații suplimentare

Raportare la BNR: dacă împrumutul are caracter de datorie externă pe termen mediu sau lung, contractul trebuie notificat la BNR în termen de 30 de zile.

Impozit pe dobândă: dacă societatea nerezidentă plătește dobândă către SRL-ul românesc, venitul obținut de firma românească este impozabil în România. În cazul invers (SRL plătește dobândă către nerezident), se aplică impozit la sursă conform Codului Fiscal și convenției de evitare a dublei impuneri România–Serbia

De asemenea sa fim atenti la dosarul  preturilor  de transfer  la acordarea acestor imprumuturi cu dobanda:

Ordin ANAF 442/2016

„ (1) Contribuabilii/Plătitorii din categoria marilor contribuabili, stabiliţi prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificaţie, prevăzute la prezentul alineat, au obligaţia întocmirii anuale a dosarului preţurilor de transfer. Termenul de întocmire a dosarului preţurilor de transfer este termenul legal stabilit pentru depunerea declaraţiilor anuale privind impozitul pe profit, pentru fiecare an fiscal.

Nivelul valoric al pragului de semnificaţie pentru contribuabilii/plătitorii anterior menţionaţi, în funcţie de tipul tranzacţiei desfăşurate, este:

– 200.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare, calculată la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a anului fiscal;”

Daca societatea X, in schimb este din categoria contribuabililor mijlocii sau mici dosarul preturilor de transfer trebuie intocmit la solicitarea organelor fiscale in cadrul unei inspectii fiscale:

„

(4) Contribuabilii/Plătitorii din categoria marilor contribuabili, care nu se încadrează în criteriile stabilite conform prevederilor alin. (1), precum şi contribuabilii/plătitorii din categoriile contribuabililor mici şi mijlocii, care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificaţie, prevăzute la prezentul alineat, au obligaţia întocmirii şi prezentării dosarului preţurilor de transfer numai la solicitarea organului fiscal, în cadrul unei acţiuni de inspecţie fiscală. Modelul şi conţinutul solicitării sunt prevăzute în anexa nr.1.

Nivelul valoric al pragului de semnificaţie pentru contribuabilii/plătitorii din categoria marilor contribuabili, care nu se încadrează în criteriile stabilite conform prevederilor alin. (1), precum şi pentru contribuabilii/plătitorii din categoriile contribuabililor mici şi mijlocii, în funcţie de tipul tranzacţiei desfăşurate, este:

– 50.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare, calculată la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a anului fiscal;”

(5) Contribuabilii/Plătitorii care se încadrează la prevederile alin. (4) şi care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, sub oricare din pragurile de semnificaţie stabilite la alin. (4) vor documenta respectarea principiului valorii de piaţă, în cadrul unei inspecţii fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile şi fiscale în vigoare. „

 

Reglementare:

• Legea 227/2015- Codul fiscal art 11;
• OG 13/2011;
• Ordin ANAF 442/2016