Contractul de mandat
Contractul de mandat: Cum te ajută la încadrarea ca microîntreprindere, ce declari și ce obligații ai?
Când ai un SRL, administratorul nu este doar un titlu în actul constitutiv. Administratorul semnează, decide și ține firma în mișcare. Pentru toate astea, poți decide să fie sau nu remunerat, însă dacă primește bani din firmă este important să știi cum poți face asta legal. Este sau nu nevoie de un contract de muncă, sau este suficient contractul de mandat? Află din acest articol ce este contractul de mandat, când este nevoie de un astfel de contract, unde se declară și ce obligații are firma.
Ce este contractul de mandat
Conform Codului civil, mandatul este contractul prin care o persoană (mandatarul) se obligă să încheie acte juridice în numele celeilalte (mandantul). În cazul SRL-ului, administratorul este mandatarul societății, iar societatea este mandant.
Astfel, prin contractul de mandat, firma îl împuternicește pe administrator să conducă și să reprezinte societatea, trasând clar ce sarcini și obligații are, pe ce durată, cu ce remunerație și ce răspunderi are.
Când este necesar?
Dacă vrei să ai o microîntreprindere, una dintre condițiile obligatorii este să ai un contract individual de muncă, normă întreagă și contribuții aferente unui salariu minim. Dar ca alternativă, legea prevede faptul că poți avea un contract de mandat, cu contribuțiile aferente unui salariu minim.
Astfel, contractul de mandat devine necesar dacă:
- administratorul este plătit
- sau vrei să îndeplinești condițiile pentru încadrare la micro, fără să închei un CIM.
Unde se declară?
Spre deosebire de contractul individual de muncă, contractul de mandat este de regulă un document intern al societății pe îl ții în dosarul firmei. Asta înseamnă că NU trebuie să îl declari în REGES (fostul Revisal).
Atenție:
Dacă există remunerație pe mandat, atunci vorbim de venituri tratate ca salarii/venituri asimilate salariilor din perspectiva declarării și plăților, iar societatea devine plătitor cu obligații de declarare. Asta înseamnă că lunar, va trebui să completezi poziția 12 (Tip asigurat) – “directori cu contract de mandat…” din declarația 112 și să o transmiți la ANAF.
Ce obligații are firma când are administrator cu contract de mandat plătit
Concret, firmele care un contract de mandat plătit au obligația declarării în 112, dar și reținerea și plata taxelor salariale. Asemenea plătitorilor de venituri din salarii și asimilate salariilor, termenul de plată rămâne 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
Contract de mandat vs CIM (diferențele care te scapă de probleme)
CIM
1. obligatoriu se declară la ITM (în REGES)
2. este reglementat de Codul Muncii și conferă stabilitate și protecție: zile libere, concediu de odihnă, protecție împotriva concedierii abuzive, dreptul la preaviz
3. prevede facilități salariale precum bonuri de masă, prime, pensie privată, asigurare medicală, firma având posibilitatea deducerii acestor cheltuieli
4. datorită regulilor stricte demiterea unui angajat cu CIM este mai complicată și necesită respectarea procedurilor legale
Contractul de mandat
1. NU se declară în REGES
2. fiind reglementat de Codul Civil reprezintă doar o relație de administrare/reprezentare, și nu de subordonare
3. permite revocarea administratorului fără o motivare și fără preaviz
4. dar totodată, nefiind sub incidența Codului Muncii, nu se pot acorda facilitățile salariale prevăzute de legislația muncii, deci nici tichete de masă.
