Login
/subiect/import-de-bunuri-din-ucraina-urmat-de-transportul-acestora-din-romania-in-grecia-tratament-tva-si-obligatii-intrastat/
Înregistrare
Recuperare parola
În caz că ai uitat parola, introdu în câmpul de mai jos adresa de email și vei primi un email cu link pentru resetarea parolei.
Abonare newsletter zilnic!
[mailpoet_form id="3"]
Import de bunuri din Ucraina urmat de transportul acestora din România în Grecia – tratament TVA și obligații Intrastat
Cosmin Ștefan Dumitraşcu
Valabil la 2 septembrie 2026
Situatie de fapt:
Societatea X, cu sediul in Romania, achizitioneaza ulei din Ucraina. Marfa este importata, iar vamuirea se efectueaza in Romania, insa bunurile nu sunt descarcate si nici depozitate pe teritoriul Romaniei. Dupa efectuarea formalitatilor vamale, acelasi mijloc de transport tranziteaza Romania, iar marfa este transportata direct catre locul de descarcare din Grecia.
Intrebare:
In aceste conditii, pentru societatea din Romania, operatiunea ulterioara importului poate fi considerata livrare intracomunitara de bunuri, avand in vedere ca bunurile sunt transportate din Romania si ajung intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv Grecia?
In cazul in care operatiunea este tratata drept livrare intracomunitara si se declara in Declaratia recapitulativa 390, exista si obligatia raportarii acesteia in Declaratia Intrastat, pentru fluxul expedieri, in momentul in care societatea atinge pragul de 1.000.000 lei?
Referitor la întrebarea dumneavoastra avem următoarele:
1. Da — operațiunea ulterioară importului este o livrare intracomunitară
Explicația este următoarea:
Locul importului este în România. Potrivit art. 277 alin. (1) Cod fiscal, locul importului în cazul nostru se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul UE, respectiv unde sunt puse în liberă circulație. Prin vămuirea în România, marfa dobândește statut de bun unional pe teritoriul României.
Faptul că marfa nu este descărcată sau depozitată în România și că același mijloc de transport continuă drumul nu este relevant pentru calificarea operațiunii. Codul fiscal nu impune nicăieri condiția descărcării, a depozitării sau a schimbării mijlocului de transport.
Contează exclusiv faptul că:
- bunurile au statut unional dobândit în România;
- transportul se încheie într-un alt stat membru.
Prin urmare, vânzarea către clientul din Grecia este o livrare intracomunitară scutită cu drept de deducere, conform art. 294 alin. (2) lit. a) Cod fiscal, cu condiția îndeplinirii cerințelor de fond, și anume:
- cumpărătorul grec este înregistrat în scopuri de TVA în Grecia și a comunicat un cod valid VIES (condiție de fond, nu formală);
- bunurile sunt transportate efectiv din România în Grecia, cu documentație probatorie (CMR semnat la destinație, contract, comandă, dovada plății transportului, etc.);
- livrarea este declarată corect în D390.
Totuși iau în calcul și o ipoteză alternativă: dacă marfa nu este vândută unui client grec, ci este mutată în stocul propriu al societății X din Grecia, nu avem o livrare clasică, ci un transfer asimilat unei livrări intracomunitare. Acest lucru obligă societatea X să se înregistreze în scopuri de TVA în Grecia și să declare acolo o achiziție intracomunitară asimilată. Este o distincție care schimbă complet obligațiile, așa că merită clarificată din start.
2. Raportareadeclarativă
D300: livrarea intracomunitară scutită se raportează la rândul dedicat livrărilor intracomunitare de bunuri scutite.
D390: obligatoriu, cu simbolul L, pe codul de TVA al clientului grec. În cazul unui transfer de bunuri proprii, se declară tot cu simbol L, dar pe codul propriu de TVA din Grecia.
3. Intrastat — da, există obligație de raportare pe fluxul expedieri
Pragurile și mecanismul pentru 2026. Prin Ordinul INS nr. 1.604/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1022 din 5 noiembrie 2025, s-au menținut pragurile de 1.000.000 lei pentru expedieri și 1.000.000 lei pentru introduceri.
Reglementare:
- Legea nr. 227/2015;
Acest răspuns vă este util?
Vă rugăm să ne lăsați o recenzie pe google:
Mulțumim!
Articol scris de catre Cosmin Ștefan Dumitraşcu, in data de 2 septembrie 2026.
Fondator & Expert contabil - ABS GROUP cu o experiență profesională de peste 15 ani în domeniul contabilității și fiscalității, Cosmin Dumitrașcu, Fondator al grupului de firme ABS GROUP ROMANIA, nu este doar un profesionist contabil, ci și o prezență activă a mediului online cu multiple apariții la evenimente, live-uri, TV, webinarii de specialitate financiar-contabilă și fiscală.

Import de bunuri din Ucraina urmat de transportul acestora din România în Grecia – tratament TVA și obligații Intrastat
Articol scris in data de: 2 septembrie 2026
Autor: Cosmin Ștefan Dumitraşcu
Situatie de fapt:
Societatea X, cu sediul in Romania, achizitioneaza ulei din Ucraina. Marfa este importata, iar vamuirea se efectueaza in Romania, insa bunurile nu sunt descarcate si nici depozitate pe teritoriul Romaniei. Dupa efectuarea formalitatilor vamale, acelasi mijloc de transport tranziteaza Romania, iar marfa este transportata direct catre locul de descarcare din Grecia.
Intrebare:
In aceste conditii, pentru societatea din Romania, operatiunea ulterioara importului poate fi considerata livrare intracomunitara de bunuri, avand in vedere ca bunurile sunt transportate din Romania si ajung intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv Grecia?
In cazul in care operatiunea este tratata drept livrare intracomunitara si se declara in Declaratia recapitulativa 390, exista si obligatia raportarii acesteia in Declaratia Intrastat, pentru fluxul expedieri, in momentul in care societatea atinge pragul de 1.000.000 lei?
Raspuns
Referitor la întrebarea dumneavoastra avem următoarele:
1. Da — operațiunea ulterioară importului este o livrare intracomunitară
Explicația este următoarea:
Locul importului este în România. Potrivit art. 277 alin. (1) Cod fiscal, locul importului în cazul nostru se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul UE, respectiv unde sunt puse în liberă circulație. Prin vămuirea în România, marfa dobândește statut de bun unional pe teritoriul României.
Faptul că marfa nu este descărcată sau depozitată în România și că același mijloc de transport continuă drumul nu este relevant pentru calificarea operațiunii. Codul fiscal nu impune nicăieri condiția descărcării, a depozitării sau a schimbării mijlocului de transport.
Contează exclusiv faptul că:
- bunurile au statut unional dobândit în România;
- transportul se încheie într-un alt stat membru.
Prin urmare, vânzarea către clientul din Grecia este o livrare intracomunitară scutită cu drept de deducere, conform art. 294 alin. (2) lit. a) Cod fiscal, cu condiția îndeplinirii cerințelor de fond, și anume:
- cumpărătorul grec este înregistrat în scopuri de TVA în Grecia și a comunicat un cod valid VIES (condiție de fond, nu formală);
- bunurile sunt transportate efectiv din România în Grecia, cu documentație probatorie (CMR semnat la destinație, contract, comandă, dovada plății transportului, etc.);
- livrarea este declarată corect în D390.
Totuși iau în calcul și o ipoteză alternativă: dacă marfa nu este vândută unui client grec, ci este mutată în stocul propriu al societății X din Grecia, nu avem o livrare clasică, ci un transfer asimilat unei livrări intracomunitare. Acest lucru obligă societatea X să se înregistreze în scopuri de TVA în Grecia și să declare acolo o achiziție intracomunitară asimilată. Este o distincție care schimbă complet obligațiile, așa că merită clarificată din start.
2. Raportareadeclarativă
D300: livrarea intracomunitară scutită se raportează la rândul dedicat livrărilor intracomunitare de bunuri scutite.
D390: obligatoriu, cu simbolul L, pe codul de TVA al clientului grec. În cazul unui transfer de bunuri proprii, se declară tot cu simbol L, dar pe codul propriu de TVA din Grecia.
3. Intrastat — da, există obligație de raportare pe fluxul expedieri
Pragurile și mecanismul pentru 2026. Prin Ordinul INS nr. 1.604/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1022 din 5 noiembrie 2025, s-au menținut pragurile de 1.000.000 lei pentru expedieri și 1.000.000 lei pentru introduceri.
Reglementare:
- Legea nr. 227/2015;