Exemplu concret de utilizare a inteligenței artificiale în contabilitate. Înlocuiește sau nu inteligența artificială contabilul în soluționarea spețelor? Partea I
Utilizarea inteligenței artificiale în practica financiar-contabilă nu mai poate fi contestată la momentul actual. Deși nu este o practică foarte verbalizată în rândul profesioniștilor contabili sau foarte validată din punct de vedere profesional, cel puțin o odată în demersul contabil aceștia au apelat la ,,ajutorul artificial”. Utilizarea acesteia nu este validată în practica de afaceri în domeniul financiar-contabil tocmai din cauza absenței unor ,,reguli oficiale” de utilizare a inteligenței artificiale în acest domeniu.
La momentul actual nu există foarte multe studii care să exploreze zona aplicabilității inteligenței artificiale în practica financiar-contabilă. Cei care utilizează această tehnologie o fac mai degrabă intuitiv decât în mod avizat. Ba mai mult, tendința viitorilor absolvenți de contabilitate este de a apela frecvent la aceste soluții pentru a adresa o serie de spețe din spectrul fiscal și financiar-contabil. Este o practică potrivită care poate fi de folos sau reprezintă mai mult un impediment? Ne putem baza pe răspunsurile furnizate de aceste instrumente? Sunt ele racordate la modificările de natură legislativă? Cum rămâne cu raționamentul profesional în contextul inteligenței artificiale? În cele ce urmează vom contura răspunsul la aceste întrebări juste din mintea profesionistului contabil.
De ce inteligența artificială în contabilitate?
Domeniul contabil este unul în care raționamentul profesional are un impact decisiv. Orice speță specifică trebuie judecată prin prisma a doua elemente principale: judecata umană sau raționamentul profesional al contabilului și experiența acumulată de acesta în practica financiar-contabilă. Aceste două componente principale formează rețeta reușitei pentru încadrarea și interpretarea corectă a unei spețe din spectrul financiar-contabil și fiscal. Cum ne putem raporta în acest context la inteligența artificială în contabilitate? Este aceasta capabilă să susțină procesul de adoptare a deciziilor în contabilitate? Ce putem să afirmăm din această perspectivă este faptul că raționamentul profesionistului contabil nu poate fi înlocuit de inteligența artificială. Inteligența artificială își poate contura o rațiune profesională din perspectivă contabilă, însă aceasta nu ar trebui să o înlocuiască pe cea umană.
Și pentru că se discută destul de mult pe teme precum impactul sau apanajul inteligenței artificiale asupra contabilității, vom ilustra mai jos câteva exemple de spețe rezolvate de chat GPT. Vom compara apoi soluția dată de acest instrument cu cea corectă, conturată de profesionistul contabil în urma studiului legislației financiar-contabile și a interpretării acesteia. Astfel vom contura răspunsul la întrebarea: cât de relevant este chat GPT în soluționarea unor spețe simple din domeniul financiar-contabil și fiscal?
Pentru a identifica modul în care chat GPT răspunde la întrebări din sfera financiar-contabil și fiscală îi vom adresa o serie de întrebări specifice, cu grad diferit de dificultate. Vom compara apoi răspunsul oferit cu cel conturat de logica profesionistului contabil și de mențiunile din cadrul legislației în vigoare. Vom analiza astfel gradul de relevanță al instrumentului de inteligență artificială în conturarea răspunsurilor la spețe financiar-contabile și fiscale.
Protocol de testare a capacității inteligenței artificiale de a răspunde la spețe financiar-contabile și fiscale
Pentru a testa capacitatea instrumentului chat GPT de a răspunde corect la anumite spețe din sfera financiar-contabil și fiscală, vom ține cont de următorul protocol de verificare: 1. Identificarea a 3 cele mai de interes subiecte la momentul actual; 2. Conturarea răspunsului de către instanța umană prin consultarea legislației în vigoare; 3. Adresarea întrebării lui chat GPT; 4. Compararea celor două răspunsuri, a inteligenței umane respectiv a celei artificiale.
Speța 1-Adresată profesionistului contabil: Care sunt la momentul actual condițiile fiscale principale care trebuie îndeplinite de către o companie pentru a fi considerată microîntreprindere? Ce condiții specifice trebuie să îndeplinească din punct de vedere a mărimii pentru a fi încadrată acestei categorii?
Răspuns oferit de profesionistul contabil uman: Condițiile principale care plasează din punct de vedere fiscal o companie pe palierul microîntreprinderii sunt stipulate în cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în cadrul articolului 47, Titlul III. Este vorba punctual despre:
- A realizat venituri mai mici decât 100 000 de euro;
- Capitalul social este deținut de persoane, și nu de stat sau unități administrativ teritoriale;
- Nu este în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
- Are acționari sau asociați care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea drepturilor de vot sau a titlurilor de participare și este singura persoană juridică stabilită de către acționari să îndeplinească acest punct;
- A depus în termen situațiile financiare anuale;
- Deține cel puțin un salariat.
Acestea sunt cele 6 condiții specifice cu nuanță fiscală menționate în cadrul Codului Fiscal cu privire la statutul de microîntreprindere. Raportat la criteriile de mărime, acestea sunt cuprinse în cadrul Ordinului nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, mai exact în cadrul Anexei acestui ordin, și anume în Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate. Astfel, microentitățile sunt acele tipuri de companii care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele 3 criterii:
- Totalul activelor: 2 250 000 de lei;
- Cifra de afaceri netă: 4 500 000 de lei;
- Număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.
Acestea sunt cele 3 condiții principale de mărime care definesc profilul unei microîntreprinderi.
Așadar, iată mai sus răspunsul complex la întrebarea legată de condițiile fiscale și de mărime ce definesc profilul unei microîntreprinderi la momentul actual conturat de profesionistul contabil uman, prin apelul la consultarea celor două acte normative. Acum, îi vom adresa întrebarea inteligenței artificiale prin intermediul chat GPT. Vom utiliza în acest sens varianta open access a instrumentului chat GPT. Pentru sporirea parametrilor de eficiență ai aplicației și pentru a asigura un răspuns cât mai profesionist și țintit, vom modifica setările aplicației și vom configura în cadrul meniului aplicației la secțiunea personalizare, ocupația Contabil. În acest sens, sunt maximizate șansele de a primi un răspuns configurat pe așteptările țintite ale utilizatorului personalizat.
Speța 1-Adresată inteligenței artificiale sau robotului contabil: Care sunt la momentul actual condițiile fiscale principale care trebuie îndeplinite de către o companie pentru a fi considerată microîntreprindere? Ce condiții specifice trebuie să îndeplinească din punct de vedere a mărimii pentru a fi încadrată acestei categorii?
Vom testa capacitatea instrumentului chat GPT de a genera răspunsul la această întrebare lansând provocarea în două etape: în primă fază îi vom adresa întrebarea completă cu cele două nuanțe urmând ca în faza a doua să separăm întrebarea pe cele două nuanțe: din perspectivă fiscală și din punct de vedere a criteriilor de mărime. Cea de-a doua etapă va fi parcursă doar în situația în care acesta nu reușește să surprindă din prima nuanțele complete ale întrebării.
Varianta 1-Care sunt la momentul actual condițiile fiscale principale care trebuie îndeplinite de către o companie pentru a fi considerată microîntreprindere? Ce condiții specifice trebuie să îndeplinească din punct de vedere a mărimii pentru a fi încadrată acestei categorii?
Mai jos regăsim răspunsul generat de chat GPT:
| „1. Condițiile fiscale principale (cumulative)
Pentru a fi încadrată ca microîntreprindere, o societate trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții: a) Plafon de venituri
Dacă plafonul este depășit → trecere la impozit pe profit (16%) din trimestrul respectiv b) Existența a cel puțin unui salariat
Dacă nu mai există salariat → se pierde regimul micro c) Structura acționariatului
d) Situația juridică a firmei
e) Capitalul social
f) Depunerea situațiilor financiare
|
„2. Condiția esențială privind „mărimea” firmei
Aceasta este cea mai importantă din perspectivă practică: Plafonul de încadrare (2026) · 100.000 euro venituri anuale 
Este criteriul care definește „dimensiunea” microîntreprinderii. Particularități importante: Se verifică: la 31 decembrie pentru anul următor și în cursul anului, trimestrial Se iau în calcul: veniturile din exploatare (conform regulilor contabile) Se cumulează: veniturile firmelor legate (grup) 3. Regimul de impozitare (context util) Din 2026: cotă unică: 1% din venituri Nu se mai aplică cota de 3% 4. Situații de pierdere a statutului de micro O firmă iese din regim dacă: · depășește plafonul de 100.000 euro · nu mai are salariat · nu depune situațiile financiare · nu respectă condițiile de acționariat Concluzie (foarte important pentru analiză) În 2026, microîntreprinderea este definită în principal de: · dimensiune mică (sub 100.000 euro venituri)structură simplă (minim 1 angajat, acționariat limitat) · regim fiscal simplificat (1% pe venit)
|
Rămâi alături de noi pentru a afla analiza răspunsurilor oferite de către chat GPT cu privire la speța analizată. Toate acestea în cadrul următorului material.
Va urma….
Referințe principale de informare
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
