MF: Propuneri de măsuri în cel de-al doilea pachet fiscal
După ce în cursul lunii iulie a acestui a fost adoptată Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, practic primul pachet fiscal al Guvernului României pentru care acesta și-a asumat răspunderea, aplicabil cu data de 01.08.2025, având în vedere faptul că țara noastră traversează în continuare una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere financiar, deja ne așteptăm ca, până la finalul acestei luni (n.n.- august), să fie finalizat și, eventual, aprobat tot prin răspunderea Guvernului și cel de-al doilea pachet fiscal, așa cum a anunțat în media atât Prim Ministru al României, dar și Ministrul de Finanțe, de dată recentă, la data de 13.08.2025.
Așa cum se preconizează, există o serie de măsuri ce se doresc a fi adoptate în acest al doilea pachet fiscal, măsuri pe care vom încerca, pe cât posibil, să le prezentăm pe cele mai importante, în acest articol.
1. Eliminarea impozitului pe cifră de afaceri a unei multinaţionale (companiile de peste 50 mil. euro) și introducerea unei noi taxe pe afiliaţi
Astfel, se dorește a fi introdusă o nouă formulă de taxare inspirată din taxa folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe 4 categorii de cheltuieli ( cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și consultanță.), astfel încât tot ce depăşeşte acest 3% să fie considerat nedeductibil.
Se permit astfel nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%, iar tot ce depăşeşte acest 3% să fie taxat cu 16%.
Se dorește ca această modificare referitoare la impozitul menționat să se aplice începând cu anul 2026 şi există speranța ca se va targeta mult mai bine zona de export de profit și va exista în viitor o creştere a impozitului pe profit.
2. Stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL, în condițiile în care, în prezent, capitalul social minim pentru un SRL este de doar 1 leu
Ministrul Finanțelor a arătat că „Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social, dar capitalul social iniţial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi”.
De reținut faptul că banii respectivi reprezentând capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie, dar, în acelaşi timp şi statul, atunci când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment, poate să recupereze.
În ceea ce privește respectiva măsură, s-a precizat faptul că aceasta nu va intra în vigoare imediat, urmând să fie adoptate norme tranzitorii care să reglementeze trecerea la noul prag.
3. Obligaţia ca persoanele juridice să deţină un cont în bancă
Pentru propunerea unei astfel de măsuri din partea statului reținem faptul că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, dar, totodată, s-a constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 mld. lei.
4. Introducerea de sancțiuni penale pentru cesionarea părţilor sociale deţinute într-un SRL în situaţia în care societatea are obligaţii bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedeşte ca s-a realizat în scopul sustragerii de la obligaţiile fiscale
În acest sens, s-a arătat de către Ministrul de Finanțe că a fost gândit un mecanism prin care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă trebuie să prezintă ori dovezi că obligaţiile bugetare sunt plătite ori să dovezi asiguratorii.
5. Intrarea societățile inactive , după anumite termene clar definite în legislație, în procedură de dizolvare, lichidare și radiere, după caz, dacă acestea nu se declară active, din nou
În acest sens, s-a mai arătat de către Ministrul de Finanțe că avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi care datorează bugetului de stat 3,5 mld. Lei și că aceștia îngreunează foarte mult administraţia fiscală şi creează datorii.
6. Eliminarea plafonul minim de 50.000 de lei pentru plăţile cu cardul
S-a precizat de către ministru, în acest sens, că, orice comerciant trebuie să ofere atât posibilităţi de plată în cash, cât şi posibilităţi de plată cu orice mijloc de plată electronică.
7. Se modifică modul în care se fac eşalonări, astfel încât să se permită contribuabililor corecţi care au nevoie de o eşalonare să o facă, dar prevenind abuzul de aceste facilităţi acordate
În prezent există eşalonarea simplificată, clasică şi cu risc fiscal mic.
În ceea ce privește eşalonarea simplificată s-a arătat că aceasta a fost adoptată în pandemie, şi-a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri iniţiate în pandemie, a fost permanetizată. În acest fel s-a ajuns să existe companii care au plecat de la o datorie mică, poate 100.000 lei, şi au ajuns la zeci de milioane de lei.
8. Introducerea unei taxe pe fluxurile extracomunitare de colete, și anume a unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 euro
S-a arătat de către același reprezentant al statului român că, în România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi și sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse – de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.
Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete și vizează atât coletele trimise direct în România, cât și pe cele prin alte huburi intermediare (din zone extracomunitare) în România.
9. Introducerea în legislație a unui text prin care, în privinţa activităţilor specifice, ANAF va fi coordonat de ministerul de Finanţe, activitatea de control rămânând în gestiunea ANAF.
Se dorește astfel din partea statului reglarea relaţiei dintre ministerul de Finanţe şi ANAF mai ales având în vedere nivelul foarte slab de colectare.
10. Introducerea, de asemenea, de bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii şi pentru zona de control din ONJN-antifraudă pentru a avea o transparenţă în modul de efectuare a acestor controale.
