Pachetul 2. Despre menținerea eșalonării la plată
„Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”(denumit în continuare Proiect de Lege -Plx-246/30.08.2025) –așa numitul „Pachet 2 de măsuri fiscale„- a primit, de dată recentă, girul judecătorilor Curții Constituționale.
Astfel, potrivit unui comunicat de pe site-ul oficial al Curții Constituționale (CCR) din data de 20.10.2025 Curtea Constituțională a respins obiecția cu privire la legea în ansamblu, precum și cu privire la celelalte dispoziții ale Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative criticată de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, respectiv de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, iar argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Având în vedere cele mai sus arătate, chiar dacă încă Proiectul de Lege -Plx-246/30.08.2025 mai așteaptă până să fie promulgat oficial (aflându-se încă în procedură legislativă) și, astfel, să intre în vigoare, ne-am propus în prezentul articol să prezentăm modificările preconizate privind menținerea eșalonării la plată, chestiune cuprinsă în Proiectul de Lege -Plx-246/30.08.2025 .
Menținerea eșalonării la plată
La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 246/30.08.2025 menționăm că actualul art. 200 din Codul de procedură fiscală , referitor la menținerea eșalonării la plată, se va schimba și va avea un nou conținut.
În prezentul articol ne-am propus să prezentăm o comparație între prevederile actuale și prevederile preconizate din Codul de procedură fiscală referitoare la menținerea eșalonării la plată.
Articol Prevederi actuale Prevederi preconizate
din Codul de procedură fiscală
Art. 200 din Codul de procedură fiscală (1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menţinerea unei eşalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi la art. 194 alin. (1), cu excepţia cazului în care eşalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiţiei prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. k), o singură dată într-un an calendaristic, sau fracţie de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanţiei de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul eşalonării la plată, după caz. Cererea se soluţionează prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu păstrarea perioadei de eşalonare deja aprobate. (1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (2) și la art. 194 alin. (1), cu excepția cazului în care eșalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiției prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. k) și p) – s), precum și în situația în care debitorul datorează sume reprezentând ajutoare de stat sau de minimis stabilite prin decizii de recuperare sau alte titluri de creanță/titluri executorii primite de către organul fiscal până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată, după caz, o singură dată într-un an calendaristic sau fracție de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanției de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligațiilor fiscale care au făcut obiectul eșalonării la plată, după caz. Cererea se soluționează prin emiterea unei decizii de menținere a valabilității eșalonării sau a unei decizii de respingere, după caz. Pentru acordarea menținerii eșalonării la plată organul fiscal analizează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 186 alin. (1) și (4) sau art. 192 alin. (3), după caz. Perioada de eșalonare la plată se stabilește de organul fiscal competent în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale rămase din eșalonarea la plată a cărei valabilitate a fost pierdută și de capacitatea financiară de plată a debitorului, dar nu poate fi mai mare decât perioada rămasă din eșalonarea la plată a cărei valabilitate a fost pierdută.
(2) Pentru menţinerea valabilităţii eşalonării, debitorul are obligaţia să achite obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu excepţia celor care au făcut obiectul eşalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 194 sunt aplicabile în mod corespunzător. (2) Pentru menținerea valabilității eșalonării, debitorul are obligația să achite: a) obligațiile fiscale exigibile de la data comunicării deciziei de pierdere a valabilității eșalonării până la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării, cu excepția celor care au făcut obiectul eșalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 194 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; b) obligațiile fiscale reprezentând accize exigibile la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 194 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; c) obligațiile fiscale restante care au fost condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată potrivit art. 194 alin. (1), cu excepția celor prevăzute la lit. d) a aceluiași articol, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării.
Prevederile art. 194 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; d) obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat și/sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată; e) obligațiile fiscale restante reprezentând accize care au fost condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată, până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată. (3) Pentru menținerea valabilității eșalonării, debitorul are obligația să prezinte contractul de fideiusiune potrivit art. 193 indice 1.”
