Cesiune parti sociale _ asociat persoana juridica straina

Cesiunea partilor sociale catre noul asociat – persoana fizica se face in final la pretul de 170.000 euro la care se adauga si suma de 1 Euro – in schimbul creantei de 900.000 euro.

In urma cesiunii de parti sociale, noul asociat persoana fizica va prelua INTEGRAL atat ACTIVUL xat si PASIVUL existent in societate (adica si datoria firmei catre firma din Austria de 900.000 euro).

Chiar daca nu ar fi luat acel euro si ar fi fost doar cesiunea partilor sociale, noul asociat tot ar fi preluat datoria societatii catre fostul asociat – firma austriaca in valoare de 900.000 euro.

Prin urmare, pentru persoana fizica nu avem obligatii fiscale in urma achizitiei partilor sociale.

Societatea din Austria obtine un venit net din cesiunea partilor sociale in valoare de:

170.000 euro + 1 euro – 1300 lei.

Societatea din Romania nu are obligatii fiscale (aceasta va avea un nou asociat care va avea o creanta asupra ei in valoare de 900.000 euro).

Noul asociat persoana fizica va putea sa isi retraga sumele din contul Asociati – conturi curente 4551, suma de 900.000 euro atunci cand lichiditatile firmei o va permite.

Vanzarea creantei (credit+dobanzi) de catre asociatul austriac, nu se considera plata de dobanzi catre un nerezident din partea unei societati romane, singurul venit obtinut este al societatii austriiece din vanzarea partilor sociale detinute.

Analizam daca intra la veniturile obtinute de la un nerezident cf art 223 din Codul fiscal:

ART. 223 – Venituri impozabile obținute din România

(1) Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:

a) dividende de la un rezident;

b) dobânzi de la un rezident;

c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat; Norme metodologice

d) redevențe de la un rezident; Norme metodologice

e) redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat; Norme metodologice

f) comisioane de la un rezident;

g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat; Norme metodologice

h) venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România; Norme metodologice

j) venituri reprezentând remunerații primite de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unui rezident;

k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport; Norme metodologice

l) venituri din profesii independente desfășurate în România – medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor și alte profesii similare – în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;

m) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

n) – *** A B R O G A T ***

o) venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unui rezident. Venitul brut realizat din lichidarea unui rezident reprezintă suma excedentului distribuțiilor în bani sau în natură care depășește aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unui rezident, din punct de vedere fiscal, și veniturile obținute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferența dintre distribuțiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare;

p) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie.”

Observam ca venitul din transferul titlurilor de valoare nu intra in aceste categorii.

Analizam conventia de eviitare a dublei iimpuneri cu Austria:

„ ART 13

Câştiguri de capital

4. Câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acţiunilor sau a altor participări la capitalul unei societăţi ale cărei active sunt formate în totalitate ori în principal din proprietăţi imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.

Prin urmare, impozitul se datoreaza in Romania sub forma impozitului pe profit in cota de 16%.

“ ART. 38 – Veniturile unei persoane juridice străine obținute din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România și veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română

(1) Persoanele juridice străine au obligația de a plăti impozit pe profit pentru rezultatul fiscal aferent următoarelor activități/operațiuni:

b) vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la  art.23 lit. i), în următoarele cazuri:

1. nu se face dovada rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

2. între România și statul de rezidență al persoanei juridice străine care înstrăinează titlurile de participare nu este încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

3. dreptul de impozitare revine României, în condițiile aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;

(2) Persoana juridică străină care obține veniturile menționate la alin. (1) are obligația de a declara și plăti impozit pe profit, potrivit art. 41 și 42.

 Dar analizand art 23 vedem ca sunt veniituri neimpozabile daca se indeplinesc conditiile urmatoare:

“ ART. 23 – Venituri neimpozabile

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.

Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

Prin urmare daca firma din Austria detine certificat de rezisdenta fiscala si are mai mult de 10% din capitalul social al societatii romane , venitul din vanzarea partilor sociale este neimpozabil dar va trebui sa depuna declaratia impozit pe profit in TRIM realizarii trazacttiei pe 0 si Declaratia 101 la final de an.

 

Reglementare:

• Codul fiscal – art 23 , art 38 , art 223
• Conventia de evitare a dublei impuneri cu Austria