Dividende platite unui nerezident

Conform art.223 alin.1 litera a) din Legea 227 din 2015, veniturile obtinute pe teritoriul Romaniei de un nerezident, in speta veniturile din dividende, sunt impozitate cu un impozit de 5% asa cum prevede art.224 alin.4 litera b) din Legea 227 din 2015.

Conform art.224 alin.1 din Legea 227 din 2015, impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile din dividende se calculeaza, se retine, se declara prin Declaratia 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” si se plateste la bugetul de stat pana pe 25 luna urmatoare platii venitului din dividende sau pana pe 25 din prima luna a anului urmator, in cazul repartizarii dividendelor din profit. Anul urmator platii impozitului pe dividende persoana juridica are obligatia depunerii Declaratiei 207 “Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți” pana in data de 28 februarie.

Conform art.10 alin.2 litera b) din Conventia de evitare a dublei impuneri cu Austria, se impoziteaza in Romania cu un impozit de 5%.

Infiintarea unei societati comerciale in Romania  nu poate atrage responsabilitati fiscale in Romania pentru veniturile obtinute in statul de rezidenta Austria.

Aceasta situatie se poate incadra la art.10 alin.4 din Conventia de evitare a dublei impuneri cu Austria, si dividendele pot fi impozitate in Austria doar daca persoana fizica nerezidenta prezinta un certificat de rezidenta fiscala emis de autoritatile Austriece.

ART. 223 – Venituri impozabile obținute din România

(1) Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:

a) dividende de la un rezident;

ART. 224 – Reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

(1) Impozitul datorat de nerezidenți pentru veniturile impozabile obținute din România se calculează, se reține, se declară și se plătește la bugetul de stat de către plătitorii de venituri. Impozitul reținut se declară până la termenul de plată a acestuia la bugetul de stat. Norme metodologice

(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) – *** A B R O G A T ***

b) 5% pentru veniturile din dividende prevăzute la  art.223 alin. (1) lit. a);

ART. 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:

a) 0% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deţine în mod direct cel puţin 25% din capitalul societăţii plătitoare de dividende;

b) 5% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu afectează impunerea societăţii cu privire la profitul din care se plătesc dividendele.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăşoară în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

ART. 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare, în condiţii identice ori similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul ce se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acest stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totuşi aceea prin care rezultatul obţinut să fie în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

ART. 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activităţi cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care acesta dispune de o bază fixă la dispoziţia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activităţilor sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, venitul se impune în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din venit care este atribuibilă acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde în special activităţile independente cu caracter ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.

 

Reglementare:

• art.223 alin.1 litera a) din Legea 227 din 2015
• art.224 alin.4 litera b) din Legea 227 din 2015
• art.10 alin.2 litera b) din Conventia de evitare a dublei impuneri cu Austria