Facilitate fiscala-cheltuieli de dezvoltare cercetare

In ceea ce priveste facilitatea fiscala privind scutirea la impozitului pe profit:

In conformitate cu Ordinul MFP nr. 1056/2016 cheltuielile luate in calcul pentru activitatea de cercetare – dezvoltare pt a benefiicia de facilitatea fiscala sunt:

(1) Cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal sunt următoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;

b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);

c) cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale prevăzute la lit. a);

d) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terţi, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi alte produse, procese sau servicii similare folosite la activităţi de cercetare-dezvoltare; „

Tratamentul fiscal al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:

deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, care se calculează trimestrial/anual. În cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit art. 31 din Cod, conform căruia pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii șapte ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, conform prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declarația de impunere a anului precedent;

aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare.

Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabil, activități efectuate atât pe teritoriul național, cât și în statele membre ale UE sau în țările care aparțin Spațiului Economic European.

Exemplu de calcul:

La data de 31.12.N, societatea X prezintă următoarea situație:

Total venituri impozabile = 200 lei

Total cheltuieli deductibile = 100 lei

Toate cheltuielile sunt efectuate în legătură cu activitatea de cercetare-dezvoltare derulată de entitate.

Ne propunem să determinăm baza de calcul al impozitului pe profit.

Potrivit art. 20 din Codul fiscal, se acordă o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Total venituri impozabile = 200 lei

Total cheltuieli deductibile = 100 lei

Deducere suplimentară = 50 lei

Bază de calcul al impozitului pe profit = 50 lei

In ceea ce priveste salariatul:

II puteti acorda acele facilitati fiscale neimpzoabile si fara cintrubutii din cele prevazute la art 76 alin 4^1 din Codul fiscal:

Art 76 (4^1) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k), în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situaţii decât cea prevăzută la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiţii

(i) angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;

(ii) spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator;

(iii) contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în condiţiile legii;

(iv) plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia.

La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele.

Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza documentelor justificative şi constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de vouchere de vacanţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) *** A B R O G A T ***

h) contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale;

i)sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.

Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. În situaţia în care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de plăţi de la un alt angajator;

j)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

(42) Ordinea în care veniturile prevăzute la alin. (41) se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii se stabileşte de angajator.

 

Reglementare:

• Codul Fiscal art 20; art 76
• Ordin MFP  1056/2016