Impozit pe cladire achitat de comodatar,este deductibil la plata impozitului pe profit?

Referior la categoriile de cheltuieli care cad in sarcina propietarilor si in sarcina chiriasului sau comodatatarului:

Diferența dintre locatar și locator

În funcție de tipul reparației, aceasta poate cădea în sarcina proprietarului sau a chiriașului. Aflăm răspunsul la întrebare din Codul Civil.

1. Pentru a înțelege cine plătește reparațiile: proprietarul sau chiriașul – trebuie să înțelegem mai întâi diferența dintre locator și locatar.

Locatorul este persoana fizică sau juridică ce oferă spre închiriere o locuinţă, în baza unui contract, în schimbul unei sume de bani. Locatorul poate fi proprietarul locuinţei sau o persoană mandatată să îl reprezinte pe acesta.

La fel se aplica si in cazul contractului de comodat pentru imobil.

Locatarul este chiriașul, adică persoana fizică sau juridică ce deţine dreptul de folosinţă pentru o locuinţă ce nu îi aparţine, în baza unui contract, în schimbul plății unei chirii.

Cine plătește reparațiile: proprietarul sau chiriașul – ce spune Codul Civil

Articolul 1788 din Codul Civil este cel care se referă la sarcina reparaţiilor.

2. La alineatul 1, articolul prevede că „locatorul este obligat să efectueze toate reparaţiile care sunt necesare pentru a menţine bunul în stare corespunzătoare de întrebuinţare pe toată durata locaţiunii, conform destinaţiei stabilite potrivit art. 1799 (este vorba despre destinația stabilită prin contract; aceasta poate fi locuință, sediu de firmă etc – n.r.).”

3. Potrivit alineatului 2, „sunt în sarcina locatarului reparaţiile locative, a căror necesitate rezultă din folosinţa obişnuită a bunului.”

4. Important este și articolul 1802 din Codul Civil, care menționează că „în lipsă de stipulaţie contrară, reparaţiile de întreţinere curentă sunt în sarcina locatarului.”

Cu alte cuvinte, dacă doresc acest lucru, proprietarul și chiriașul pot stabili, prin contract, că și reparațiile curente pot cădea în sarcina locatorului. Însă în mod normal acestea cad în sarcina celui care folosește spațiul respectiv.

Exemple de reparații majore

Ca să înțelegem mai bine cine plătește reparațiile: proprietarul sau chiriașul – trebuie să înțelegem care este diferența dintre reparațiile necesare pentru a menține bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare (să le numim reparații generale sau majore – care cad in sarcina locatorului) și reparațiile curente (rezultate din folosinţa obişnuită a bunului – care cad in sarcina locatarului).

5. Iată câteva exemple de reparații necesare pentru a menține bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare: (care cad in sarcina proprietarului)

• lucrări de consolidare a locuinței
• lucrări la părțile comune ale imobilului, care sunt folosite de mai mulți locatari (de exemplu, liftul)
• reparații la acoperiș
• înlocuirea ferestrelor apartamentului (de exemplu, dacă ferestrele sunt vechi și este necesară înlocuirea lor cu termopan)
• înlocuirea țevilor de apă vechi
• înlocuirea caloriferelor vechi
• reparații la centrala ce asigură încălzirea
• reparații cauzate de forța majoră sau cazul fortuit

Exemple de reparații locative (care cad in sarcina chiriasului)

6. Iată și câteva exemple de reparații locative, a căror necesitate rezultă din folosinţa obişnuită a bunului, și care cad în sarcina chiriașului:

• înlocuirea unui bec ars
• înlocuirea unei garnituri roase de la robinet
• costul pentru desfundarea chiuvetei dacă scurgerea s-a blocat cu resturi de mâncare
• zugrăvirea pereților în bucătărie dacă aceștia s-au îngălbenit de-a lungul timpului din cauza fumului de la gătit

De asemenea Codul fiscal la art 25 precizeaza care sunt cheltuielile cu regim de deductibilitate:

ART 25 Norme pct 15

(3) În cazul în care sediul unui contribuabil se află în locuința proprietate a unei persoane fizice, în aplicarea art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului sunt deductibile în limita determinată pe baza raportului dintre suprafața pusă la dispoziție contribuabilului, menționată în contractul încheiat între părți, și suprafața totală a locuinței. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilități și alte documente.

Observam ca nu se face referire la cheltuiala cu impozitul pe proprietate.

De altfel acesta este DATORAT de catre PROPRIETAR si aceasta cheltuiala trebuie suportata de catre acesta:

ART. 455 – Reguli generale

(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.

14. (1) Impozitul pe clădiri este datorat, după caz, de:

a) titularul dreptului de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent;

b) locatar, în cazul în care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, clădirea face obiectul unui contract de leasing financiar;

c) fiduciar, în cazul în care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, clădirea face obiectul unui contract de fiducie. “

Dupa cum rezulta de aici nu avem cazul in care cladirea face obiectul unui contract de comodat.

Prin urmare daca firma va achita impozit in locul proprietarului , aceasta cheltuiala nu este deductibila la calculul impozitului pe profit,

 

Reglementare:

•  Codul Fiscal art 25 + Norme pct 15 ; art 455

Codul civil art 1802