Atunci cand o persoana juridica intra in lichidare presupune, conform prevederilor Art. 248 din  Codul Civil, declansarea procedurii de dizolvare a societatii in vederea valorificarii activului si platii pasivului.

Persoana juridica isi pastreaza capacitatea civila pentru operatiunile necesare lichidarii pana la finalizarea acesteia.

Incetarea persoanei juridice prin fuziune, transformare sau prin divizare totala, nu declanseaza procedura lichidarii.

Daca se valorifica activele societatii, dar nu are loc plata pasivului nu poate fi declansata procedura de dizolvare cu lichidare a societatii, in acest caz impozitarea venitului facandu-se conform regulii generale de determinare a bazei impozabile pentru calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor definita la Art. 53 din Codul fiscal.

In cazul in care are loc dizolvarea societatii prin lichidare (valorificare activ, plata pasiv), veniturile obtinute sunt tratate ca venituri din investitii conform Art. 91, lit. e) din Codul fiscal pentru actionari.

In acest caz, Art. 94, alin. (11) din Codul fiscal defineste venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice ca fiind excedentul distribuțiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere fiscal, și veniturile obținute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferența între distribuțiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare.

Normele metodologice nr 23, alin. (2) date in aplicarea Art. 94, alin. (11) din Codul fiscal stabilesc modul de determinare a bazei impozabile în cazul lichidării unei persoane juridice, astfel:

“a) Determinarea sumei reprezentând diferența între valoarea elementelor de activ și sumele reprezentând datoriile societății;

b) Determinarea excedentului sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.”

Daca in cazul lichidarii  unei societatii, nu are loc vanzarea activelor catre terti, ci transmiterea universală a patrimoniului societății către asociați/acționari, activele din situațiile financiare vor fi evaluate la valoarea justă, respectiv prețul de piață.

Venitul impozabil, care nu reprezintă distribuții în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi, obținut din lichidarea unei persoane juridice de către acționari/asociați persoane fizice, se impun cu o cotă de 10%, impozitul fiind final.

Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat și reținut la sursă în cazul lichidării persoanei juridice se plătește până la data depunerii situației financiare finale la oficiul registrului comerțului, întocmită de lichidatori.

In concluzie, in cazul lichidarii unei societati, distribuirea in bani sau natura, peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare, reprezinta venit din investitii si se impoziteaza cu o cota de 10%, obligatia calcularii, retinerii si platii impozitului revenind persoanei juridice.

Reglementare:

– Art. 91, 94 – Cod fiscal
– Art. 248 – Cod civil