Obligația transmiterii facturii în sistemul RO e-factura a persoanelor fizice neînregistrate fiscal

Încă de la început trebuie să precizăm că OUG 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin Articolul X și XI, doar reglementează tehnic obligația persoanelor impozabile care nu sunt înregistrate fiscal (nu au un CUI) sau se identifică fiscal doar cu CNP-ul să transmită facturile emise în sistemul RO e-factura. Obligația acestor persoane de a emite facturi și de a ține evidența operațiunilor prin înscrierea facturilor emise în jurnalele de vânzări și de cumpărări, prevăzute de pct. 84 din Normele date în aplicarea art. 310 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 1/2016, exista și înainte de apariția OUG 89/2025.

Mai trebuie să precizăm faptul că analiza încadrarii ca o persoană fizică să fie considerată persoană impoazbilă din perspectiva TVA trebuie să se facă distinct de analiza încadrării veniturilor din perspectiva impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de acea persoană. Dacă din perspectiva impozitului pe venit, veniturile din drepturi de autor sunt asimilate activităților independente, din perspectiva TVA trebuie analizat cu mare atenție dacă beneficiarul veniturilor din drepturi de autor devine o persoană impozabilă, adică dacă aceasta desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice.

Pentru ca o operațiune să fie impozabilă în România, din perspectiva TVA, trebuie îndeplinite cumulativ cele 4 condiții prevăzute la art. 268 alin. (1) și anume:

– operațiunile care, în sensul art. 270 – 272, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

– locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 275 și 278 ;

– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 269 alin. (1), acționând ca atare;

– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 269 alin. (2).

După cum observăm, două dintre condiții sunt:

– operațiunea să constituie o prestare de servicii iar,

–  prestarea serviciului să fie realizată de o persoană impozabilă.

Potrivit art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, cesiunea drepturilor de autor sunt prestări de servicii care intră în sfera taxei, efectuate cu plată:

ART. 271 – Prestarea de servicii

(3) Prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt:

b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

Este beneficiarul veniturilor din drepturi de autor o persoană impozabilă din perspectiva TVA? Adică prestează aceasta activități economice de o manieră independentă și cu caracter de continuitate, potrivit art. 269 alin. (1) și (2) din Codul fiscal?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, contractul încheiat între părți devine esențial prin care se stabilesc condițiile de colaborare. Pct. 4 alin. (9) din Normele date în aplicarea art. 269 din Codul fiscal prevede:

(9) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de muncă, ci prin alte instrumente juridice, nu acționează de o manieră independentă în condițiile prevăzute la art. 269 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv atunci când activitatea este exercitată de o persoană care nu dispune de o libertate de organizare corespunzătoare în ceea ce privește resursele materiale și umane folosite pentru exercițiul activității în discuție, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materială necesare desfășurării activității sale, și riscul economic inerent acestei activități nu este suportat de această persoană. În acest sens a fost pronunțată hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla împotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.

Ce reținem din textul citat? Separat de prevederile art. 7 pct. 3 din Codul fiscal, care definește activitatea independentă din punctul de vedere a impozitului pe venit, Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA și Normele date în aplicarea Titlului VII – Taxa pe valoarea adăugată din Codul fiscal stabilesc criterii după care ne putem orienta să încadrăm corect tipul de activitate, dependentă sau independentă:

– dispunerea libertății de organizare în ceea ce privește resursele materiale și umane;

– libertatea de a allege colaboratorii;

– orarul de lucru;

– baza materială necesară desfășurării activității;

– riscul economic inerent activității.

Cu alte cuvinte, trebuie stabilită dependența sau independența activității față de plătitorul de venituri.

Prin urmare, dacă din contractul încheiat între părți reiese că beneficiarul veniturilor din drepturi de autor acționează de o manieră independentă și prestează activități economice cu caracter de continuitate, atunci aceasta devine o persoană impozabilă din perspectiva TVA și, cumulat cu celelalte 3 condiții de la art. 269 alin. (1), are obligația să emită facturi și să întocmească jurnalele de vânzări și de cumpărari.

Precizări de la ANAF

Totodată, emiterea facturii nu conduce la dublă impozitare și este distinctă de obligațiile privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, declarate prin formularul 112. Factura are rolul de document justificativ care permite evidența corectă a veniturilor și monitorizarea plafonului de scutire de TVA, inclusiv în cazul veniturilor obținute din alte țări ale Uniunii Europene, unde se aplică regulile europene privind taxarea inversă.

Obligația de emitere a facturii pentru veniturile din drepturi de autor nu reprezintă o reglementare nouă, ci o regulă generală a sistemului TVA, aplicabilă tuturor persoanelor impozabile care desfășoară activități economice în mod independent, inclusiv persoanelor fizice – Conform art.319 alin.(6) lit.a) din Codul fiscal și art.220 alin.(1) pct.1 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA.

Astfel, nu sunt introduse obligații fiscale noi pentru persoanele fizice, iar perioada de tranziție privind introducerea facturilor în sistemul RO e-factura are rolul de a face aplicarea acestor reguli graduală și predictibilă.

Putem să luăm cu titlu de exemplu două cazuri în care o persoană fizică acționează dependent față de un plătitor de venituri din drepturi de autor și independent față de alt plătitor de venituri din drepturi de autor:

1. O persoană fizică încheie un contract drepturi de autor cu o televiziune. Aceasta trebuie să prezinte o emisiune TV. În contractul încheiat, se prevede că persoana fizică în cauză trebuie să se prezinte la studio în vederea înregistrării emisiunii în zilele de marți, miercuri și joi de la orele 08:00 până la orele 14:00. Tot în contract se prevede că televiziunea îi va pune la dispoziție persoanei fizice costumația necesară cu care să prezinte emisiunea, în funcție de tematica acesteia. Tot în contract se prevede că înregistrarea emisiunii se va realiza cu aparatura televiziunii iar decorurile din studio cad tot în sarcina televiziunii. Veniturile ce i se cuvin persoanei fizice sunt sume fixe, negociate înainte de semnarea contractului, indiferent de audiența pe care emisiunea o va genera la difuzare (riscul economic este asumat tot de televiziune). În această situație, este clar că persoana fizică nu actionează de o manieră independentă și, prin urmare, aceasta nu devine o persoană impozabilă din perspectiva TVA. Prin urmare, nu are obligații în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.

2. O persoană fizică încheie un contract drepturi de autor cu o televiziune. Aceasta trebuie să realizeze niște filmulețe într-un temen rezonabil pe care televiziunea le va retransmite pe postul TV într-o emisiune.. Remunerația va fi stabilită în funcție de audiența emisiunii pentru perioada în care se vor transmite filmulețele puse la dispoziție de persoana fizică în cauză. Pentru a realiza aceste filmulețe, persoana fizică achiziționează mai multe camere de luat vederi, microfoane, aparatură specifică etc, închiriază un spațiu folosit ca studio, cumpără recuzită, angajează cheltuieli cu transport și cazare pentru filmările externe etc. Persoana în cauză nu este presată de un orar impus pentru a realiza aceste filmulețe. După cum se observă, în acest caz persoana fizică devine o persoană impozabilă din perspectiva TVA și trebuie să acționeze ca atare în ceea ce privește emiterea de facturi, intocmirea de jurnale de vânzări și de cumpărări și monitorizarea veniturilor pentru urmărirea plafonului prevăzut de art. 310 din Codul fiscal cu privire la aplicarea regimului special penntru intreprinderile mici.

Plătitorul de venituri nu are nicio obligație în ceea ce privește încadrarea beneficiarului de venit ca fiind persoană impozabilă sau nu și dacă aceasta are sau nu obligația de a emite facturi.

 

Reglementare:

• Legea 227/2015 privind Codul de fiscal
• HG 1/2016 privind Normele date în aplicarea Codului fiscal