Prestari de servicii intracomunitare

Articol publicat in data de: 02 Decembrie 2019
Categorii: Obligatiile persoanelor juridice , TVA
 

Situate de fapt:

A = firma din Italia , societate pe actiuni;

B= sucursala /sediu permanent din Romania a/al firmei A

A deruleaza in Romania, prin B, un un proiect UE castigat prin licitatie publica (studiu de fezabilitate infrastructura feroviara).

B emite facturi catre clientul roman si primeste facturi de la furnizori interni si externi (UE si non UE )

Intrebare:

1. Din punct de vedere al TVA-ului

Care este tratamentul fiscal, monografia contabila, cerintele, pentru serviciile tehnice facturate catre B de catre furnizorii din UE in general si din Italia in special, cu explicatia mecanismului de taxare inversa si a cazurilor in care se aplica, a procedurii de revendicare/rambursare/compensare/ a TVA platita in numele  furnizorului?

2. Din punct de vedere al stopajului la sursa pentru servicii tehnice facturate catre B

Care este tratamentul fiscal, monografia contabila, cerintele, pentru serviciile tehnice facturate catre B de catre furnizorii din UE in general si din Italia in special, in ambele variante (aplicarea legislatiei romane si aplicarea Conventiei de evitare a dublei impuneri Romania-Italia)?

a) Stopaj la sursa – cota si conditiile aplicarii legislatiei  romane pentru facturile primite de B din UE.

b) Stopaj la sursa – cota si conditiile aplicarii Conventiei de evitare a dublei impuneri Romania-Italia  pentru facturile primate de B de la furnizorii din

3. Informatii privind impozitul pe venit, TVA si stopajul la sursa pentru A, in cazul in care presteaza servicii tehnice in Romania fara sa aiba un sediu permanent.

Raspuns partial - Testează gratuit timp de 7 zile!

1) Mecanismul taxarii inverse

Art. 331 din Codul fiscal defineste masura de simplificare in cazul tranzactiilor intracomunitare – taxarea inversa. Astfel

Înregistrează-te pentru răspunsul complet

● Acces gratuit timp de 7 zile!
● Răspundem la orice speță din domeniile fiscalitate, contabilitate și resurse umane
● Acces la baza de date de spețe din toate domeniile de activitate
● Dăm răspunsuri personalizate pentru fiecare situație în parte
● Interpretam legislația în așa fel încât să fie pe înțelesul tuturor
● Ai siguranță în relația cu autoritățile
● Te asiguri ca ești în legalitate

Distribuie pagina
ADINA VLAICU

Articol scris de catre ADINA VLAICU, in data de December 2, 2019.

Consultant fiscal, membru al Camerei Consultantilor Fiscali din Romania, cu o experienta in domeniul financiar de peste 15 ani, perioada in care am incercat sa gasesc solutii si raspunsuri la provocarile zilnice din domeniul economic, cu o atitudine proactiva si constienta de faptul ca numai o informare corecta si la timp iti poate asigura in societatea dinamica, contemporana noua, garantia reusitei care se defineste economic prin trei termeni: castig, venit sau profit.

Vezi toate articolele scrise de ADINA VLAICU

Prestari de servicii intracomunitare

Articol scris in data de: 02 Decembrie 2019

Autor: ADINA VLAICU

Situate de fapt:

A = firma din Italia , societate pe actiuni;

B= sucursala /sediu permanent din Romania a/al firmei A

A deruleaza in Romania, prin B, un un proiect UE castigat prin licitatie publica (studiu de fezabilitate infrastructura feroviara).

B emite facturi catre clientul roman si primeste facturi de la furnizori interni si externi (UE si non UE )

Intrebare:

1. Din punct de vedere al TVA-ului

Care este tratamentul fiscal, monografia contabila, cerintele, pentru serviciile tehnice facturate catre B de catre furnizorii din UE in general si din Italia in special, cu explicatia mecanismului de taxare inversa si a cazurilor in care se aplica, a procedurii de revendicare/rambursare/compensare/ a TVA platita in numele  furnizorului?

2. Din punct de vedere al stopajului la sursa pentru servicii tehnice facturate catre B

Care este tratamentul fiscal, monografia contabila, cerintele, pentru serviciile tehnice facturate catre B de catre furnizorii din UE in general si din Italia in special, in ambele variante (aplicarea legislatiei romane si aplicarea Conventiei de evitare a dublei impuneri Romania-Italia)?

a) Stopaj la sursa – cota si conditiile aplicarii legislatiei  romane pentru facturile primite de B din UE.

b) Stopaj la sursa – cota si conditiile aplicarii Conventiei de evitare a dublei impuneri Romania-Italia  pentru facturile primate de B de la furnizorii din

3. Informatii privind impozitul pe venit, TVA si stopajul la sursa pentru A, in cazul in care presteaza servicii tehnice in Romania fara sa aiba un sediu permanent.

Raspuns

1) Mecanismul taxarii inverse

Art. 331 din Codul fiscal defineste masura de simplificare in cazul tranzactiilor intracomunitare – taxarea inversa. Astfel, in cazul operatiunilor taxabile, persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati în scopuri de TVA.

Taxarea inversa este considerata o masura de simplificare deoarece, prin aceasta nu se efectueaza nicio plata de TVA intre furnizorul/prestatorul și beneficiarul unor livrari/prestari, acesta din urma datorand, pentru operatiunile efectuate, taxa aferenta intrarilor si avand posibilitatea, in principiu, sa deduca respectiva taxa.

Modalitatea de simplificare a platii taxei se realizeaza prin emiterea de facturi in care furnizorul/prestatorul nu inscrie taxa aferenta, inclusiv pentru avansuri, aceasta fiind calculata de beneficiar si inregistrata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa (Declaratia 300).

Furnizorul/Prestatorul are obligatia sa inscrie pe factura mentiunea “taxare inversa”.

Colectarea, de catre beneficiar, a taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator.

Din punct de vedere contabil, beneficiarul inregistreaza în cursul perioadei fiscale în care taxa este exigibila suma taxei aferente în urmatoarea formula contabilă: 4426 = 4427.

În cazul neaplicării taxării inverse prevăzute de lege, respectiv în situația în care furnizorul/prestatorul emite o factură cu TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal și nu înscrie mențiunea taxare inversă în respectiva factură, iar beneficiarul deduce taxa înscrisă în factură, acesta își pierde dreptul de deducere pentru achiziția respectivă de bunuri sau servicii deoarece condițiile de fond privind taxarea inversă nu au fost respectate și factura a fost întocmită în mod eronat. Aceste prevederi se aplică și în situația în care îndreptarea respectivei erori nu este posibilă din cauza falimentului furnizorului/prestatorului.

In cazul achizitiilor de servicii intracomunitare de la persoane impozabile din UE, locul prestarii serviciilor este Romania, aplicandu-se prevederile Art. 278, alin. (2): “Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită”.

Normele metodologice 14, alin. (2) date in aplicarea Art. 278, alin. (2), definesc sediul fix astfel: “sediul se caracterizează printr-un grad suficient de permanență și o structură adecvată ca resurse umane și tehnice care îi permit să primească și să utilizeze serviciile care sunt furnizate pentru necesitățile proprii ale sediului respectiv.”

In concluzie, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, reprezentanta din  Romania (B) a societatii italiene, in calitate de beneficiar al serviciilor va avea obligatia platii TVA 19% prin masura taxarii inverse (4426=4427), conform prevederilor de la art. 307 alin. (2) din Codul fiscal. Conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse pentru prestarea de servicii intracomunitare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati în scopuri de TVA.

Aceste servicii intracomunitare se vor declara in decontul de TVA (Declaratia 300) aferent lunii in care a fost emisa factura de catre furnizorul intracomunitar, la rd.7, 7.1 si rd. 20, 20.1 si in declaratia recapitulativa 390 VIES pentru luna in care au fost achizitionate, potrivit art. 325 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, cu cod S.

Declaratia 390 se depune pana pe data de 25 a lunii urmatoare emiterii facturii, de catre furnizorul intracomunitar.

In cazul in care reprezentanta din Romania (B) a firmei italiene, in calitatea sa de persoana impozabila in Romania realizeaza importuri sau achizitii de bunuri si servicii in alt stat membru al Uniunii Europene decat Romania, atunci, entitatea B poate solicita rambusarea taxei pe valoarea adaugata prin depunerea formularului 318 “Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 302 alin. (2) din Codul fiscal”

Cererea adresată statului membru de rambursare se completează în format electronic şi se înaintează, pe cale electronică, organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

2) Impozitul pe venit/profit

Conform Art. 223, alin. (2), lit a) din Codul fiscal, următoarele venituri impozabile obținute din România de nerezidenti, se impozitează conform titlului II (Impozit pe profit) sau IV (Impozit pe venit) din Codul fiscal, după caz:

“a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent desemnat în România;”

 Art. 36 din Codul fiscal prevede ca:

” (1) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligația de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(3) Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent. Pentru cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal, documentele justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor și alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile prețurilor de transfer.”

Reglementarile Conventiei de evitare a dublei impuneri semnata intre Romania si Italia

Conform Convenției dintre România și Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale, sediu permanent este definit la Art. 5 astfel:

– expresia “sediu permanent” înseamnă un loc fix de afaceri prin care o întreprindere își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.

Aceasta expresie de “sediu permanent” include, în special:

– (a) un loc de conducere;
– (b) o sucursală;
– (c) un birou;
– (d) o fabrică;
– (e) un atelier; și
– (f) o mină, un puț petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

Un șantier de construcții sau un proiect de construcții ori de instalare constituie un sediu permanent numai dacă acesta durează mai mult de 12 luni.

Conform ART. 7 din Conventia de evitare a dublei impuneri semnata intre Romania si Italia, modul de impozitarea a rezultatulului (profitului) unei societati este urmatorul:

“1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impozitate în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.”

In acest caz, pentru evitarea dublei impuneri s-a convenit a se proceda conform prevederilor Art. 23 din Conventie, si anume:

În cazul Italiei:

“Dacă un rezident al Italiei deține elemente de venit care sunt impozabile în România, Italia poate include respectivele elemente de venit, la determinarea impozitelor sale pe venit în baza asupra căreia sunt percepute astfel de impozite, exceptând cazul în care anumite prevederi ale prezentei convenții prevăd altceva.

În această situație, Italia va deduce din impozitele astfel calculate impozitul pe venit plătit în România, însă la nivelul unei sume care să nu depășească acea parte a impozitului italian menționat mai sus raportat la partea pe care respectivele elemente de venit o reprezintă în venitul total.

Impozitul plătit în România pentru care se acordă deducerea reprezintă numai suma pro rata care corespunde venitului din străinătate care este inclus în venitul total.

Totuși, deducerea nu va fi acordată dacă elementul de venit este supus în Italia unui impozit de substituție sau unui impozit final cu reținere la sursă sau unei impozitări de substituție la aceeași rată ca și impozitul final cu reținere la sursă, precum și la cererea primitorului, în conformitate cu legislația italiană.”

In concluzie, reprezentanta din Romania a firmei italiene va datora in Romania impozit pe profitul aferent activitatii reprezentantei, aplicandu-se metoda scutirii de la plata impozitului in Italia pentru suma achitata ca impozit pe profit in Romania de reprezentanta, ca sediu permanent, astfel incat scutirea sa nu depășească acea parte a impozitului italian, raportat la partea pe care respectivele elemente de venit o reprezintă în venitul total.

Impozitul pe reprezentante

In conformitate cu reglementarile Codului fiscal Art 235, reprezentanța unei persoane juridice străine, autorizată să funcționeze în România, potrivit legii, are obligația de a plăti un impozit anual, numit impozit pe reprezentanta in suma pentru un an fiscal de 18.000 lei.

Daca reprezentanta unei persoane juridice străine, se înființează sau desființează în cursul unui an fiscal, impozitul datorat pentru acest an se calculează proporțional cu numărul de luni de existență a reprezentanței în anul fiscal respectiv.

Termene de declarare si plata impozit pe reprezentanta:

►Reprezentanta unei persoane juridice straine trebuie sa declare și sa plătească impozitul pe reprezentanță la bugetul de stat până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere.

Daca reprezentanța unei persoane juridice străine se infiinteaza in România în cursul unei luni din anul de impunere are obligația să calculeze, să depună declarația fiscală la organul fiscal competent și să plătească impozitul pentru anul de impunere, în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost înființată. Impozitul se calculează începând cu data de 1 a lunii în care aceasta a fost înființată până la sfârșitul anului respectiv.

Daca reprezentanța unei persoane juridice străine se desfiinteaza din România în cursul anului de impunere are obligația să recalculeze impozitul pe reprezentanță și să depună declarația fiscală la organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost desființată. Reprezentanța recalculează impozitul anual pentru perioada de activitate de la începutul anului până la data de 1 a lunii următoare celei în care se desființează.

3) Tratamentul fiscal pentru TVA si impozit pe profit in cazul in care societatea din Italia, fara a avea o reprezentanta in Romania, presteaza servicii catre o firma din Romania.

 ►Locul prestarii de servicii intracomunitare catre o persoana impozabila din Romania este locul unde respectiva persoană care primeste serviciile, isi are stabilit sediul activității sale economice, adica, in Romania.

Astfel, firma din Italia, in conditiile in care ambele societati sunt inregistrate in scop de TVA, va factura fara TVA, aplicand taxarea inversa. Daca societatea din Romania nu este inregistrata normal in scop de TVA conform Art. 316 din Cod fiscal, aceasta va trebui sa se inregistreze cu cod special de TVA pentru tranzactii intracomunitare, conform Art. 317.

►Conform Ordin ANAF 2994/2016 contractele de prestari servicii incheiate intre societatile romane si cele straine sau cu persoanele fizice straine trebuiesc inregistrate la Administratia Financiara din Romania.

Inregistrarea contractelor se efectueaza prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 017 “Declaraţie de înregistrare a contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, iniţiale/adiţionale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente”.

Declaraţia se completează şi se depune pentru fiecare contract sau document care justifică prestările efective de servicii efectuate pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractelor sau de la data emiterii oricăror documente prevăzute de lege.

►Potrivit art. 223 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, veniturile obținute de nerezidenți din România din prestări de servicii de management sau de consultanță în orice domeniu de la un rezident sau veniturile de această natură obținute de nerezidenți și care sunt cheltuieli ale sediului permanent din România al unui nerezident, indiferent dacă sunt sau nu prestate în România, sunt considerate venituri impozabile în România potrivit titlului VI (Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România) din Codul fiscal, atunci când:

– nu sunt încheiate convenții de evitare a dublei impuneri între România și statul de rezidență al beneficiarului de venit sau când,

– beneficiarul de venit nu prezintă dovada rezidenței sale fiscale.

In concluzie, daca prestatorul de servicii nerezident (firma italiana) prezinta certificatul de rezidenta fiscala nu trebuie sa se opereze calcularea si retinerea impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararea si plata lor la bugetul de stat în termenul stabilit.

►Art 224, alin (4) cod fiscal prevede:

“impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

b) 5% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a);

c) 50% pentru veniturile prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b) – g), i), k), l) și o), dacă veniturile sunt plătite într-un cont dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care veniturile de natura celor prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b) – g), i), k), l) și o) sunt plătite ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale definite conform art. 11 alin. (3) din Cod fiscal ca fiind: “ tranzacțiile transfrontaliere sau seriile de tranzacții transfrontaliere care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

d) 16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România, așa cum sunt enumerate la art. 223 alin. (1). “

In concluzie, daca veniturile sunt plătite într-un cont dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic (conventie de evitare a dublei impuneri) în baza căruia să se realizeze schimbul de informații si sunt plătite ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale  – cota impozitului este de 50%, altfel, se aplica cota standard de 16%.

Reglementare:

Cod fiscal

  • Art. 278, 331, 307, 325, 302
  • Art. 36, 223, 235
  • Art. 223, 224