Reprezentanta in Romania: tratament salariat

Articol publicat in data de: 25 Ianuarie 2022
Categorii: Obligatiile persoanelor juridice , Resurse Umane
 

Situație de fapt:

O societate italiană analizează oportunitatea deschiderii unei reprezentanțe în România (nu sucursala sau filiala).

Biroul de reprezentanta va avea că și activitate numai promovarea de produse, deci activitate de natura publicitara.

Societatea italiană, va angaja un cetățean român, domiciliat în România.

Întrebare:

1) Un angajat al unei societati italiene, care actioneaza ca responsabil al biroului reprezentantei și care lucrează efectiv în România, trebuie sa fie înregistrat la ANAF de către societatea italiană/reprezentanta? În caz afirmativ, ce procedura trebuie îndeplinită?

2) Pentru salariul pe care-l primește din Italia, ce tipuri de contribuții se vor plăti în România?

3) În loc sa fie salariat cetățeanul român poate factura societății italiene prin intermediul propriului PFA? Dacă da, în ce condiții?

Raspuns

1) Un angajat al unei societati italiene, care actioneaza ca responsabil al biroului reprezentantei și care lucrează efectiv în România, trebuie sa fie înregistrat la ANAF de către societatea italiană/reprezentanta? În caz afirmativ, ce procedura trebuie îndeplinită?

Din moment ce angajatul lucrează în România, va fi supus contributiilor salariale în România, deci va fi angajat pe reprezentanta.

Procedura de urmărit de reprezentanta va fi:

– obtinere parola Revisal

– intocmire CIM si transmitere CIM in Reges

– depunerea declarației 700, pentru preluarea un vector al contributiilor sociale: sanatate, pensie, impozitului pe venit și contribuției asiguratorii de munca

– depunerea lunara a D112 si plata obligatiilor izvorate din D112, pana la 25 ale lunii următoare statului de salarii

Reprezentanta, nu poate sa fie cu vectorul fiscal la trimestru chiar dacă are sub 3 angajați.

ART. 80 – Termenul de plată a impozitului

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:

a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

Dacă acest salariat este defapt șeful reprezentanței, atunci puteți merge pe întocmirea unui contract de management, care nu mai trebuie transmis în Reges. Restul conditiilor raman neschimbate.

2) Pentru salariul pe care-l primește din Italia, ce tipuri de contribuții se vor plăti în România?

Salariul nu-l primește din Italia. Salariul îl primește de la reprezentanta din România.

Societatea din Italia, va vira către contul bancar al reprezentantei din România, sumele necesare pentru desfășurarea activității reprezentanței, gen: salariu angajat, remuneratie contract de management, obligații anaf, plata facturi, etc. Reprezentanta va contract cheltuieli în România, doar venituri nu are.

Salariatul, desfasurandu-si activitatea in România, va fi taxat ca și un salariat ca la oricare alta entitate: SRL, PFA. ONG, etc., adică cu 16% impozit pe veniturile din salarii, 25% CAS, 10% CAS și 2.25% CAM. Aceleași taxe raman și dacă discutam de un contract de management.

Fiind reprezentanta, veți aparține de Trezorerie operativa Municipiul Bucuresti Sector 2, IBAN RO10TREZ7005503XXXXXXXXX.

3) În loc sa fie salariat cetățeanul român poate factura societății italiene prin intermediul propriului PFA? Dacă da, în ce condiții?

Dacă este salariat are un salariu.

Dacă este colaborator, discutam de un contract de prestări servicii, care este supus unor termene si conditii. Ca sa nu fie încadrat acest contract de prestări servicii la activitate salarială, trebuie îndeplinite condițiile conform careia o activitate este independentă.

Condițiile le avem enumerate la art. 7, punctul 3

3. activitate independentă – orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;

Așadar, contractul economic dintre PFA și reprezentanta, va fi analizat în prisma condițiilor enumerate mai sus. Dacă PFA-ul îndeplinește cel puțin 4 criterii din condițiile de mai sus, atunci activitatea nu ar fi succesibila a fi incadrata ca activitate salarială.

Totuși, va atrag atenția asupra art. 11, conform căruia, ANAF poate reincadra forma unei activității pentru a reflecta conținutul economic al activității.

ART. 11 – Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității.

Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

 

Reglementare:

  • Legea 227/2015

Reprezentanta in Romania: tratament salariat

Articol scris in data de: 2022-01-25 21:47:01

Autor: Bianca Dolores Meze

Situație de fapt:

O societate italiană analizează oportunitatea deschiderii unei reprezentanțe în România (nu sucursala sau filiala).

Biroul de reprezentanta va avea că și activitate numai promovarea de produse, deci activitate de natura publicitara.

Societatea italiană, va angaja un cetățean român, domiciliat în România.

Întrebare:

1) Un angajat al unei societati italiene, care actioneaza ca responsabil al biroului reprezentantei și care lucrează efectiv în România, trebuie sa fie înregistrat la ANAF de către societatea italiană/reprezentanta? În caz afirmativ, ce procedura trebuie îndeplinită?

2) Pentru salariul pe care-l primește din Italia, ce tipuri de contribuții se vor plăti în România?

3) În loc sa fie salariat cetățeanul român poate factura societății italiene prin intermediul propriului PFA? Dacă da, în ce condiții?

Raspuns

1) Un angajat al unei societati italiene, care actioneaza ca responsabil al biroului reprezentantei și care lucrează efectiv în România, trebuie sa fie înregistrat la ANAF de către societatea italiană/reprezentanta? În caz afirmativ, ce procedura trebuie îndeplinită?

Din moment ce angajatul lucrează în România, va fi supus contributiilor salariale în România, deci va fi angajat pe reprezentanta.

Procedura de urmărit de reprezentanta va fi:

– obtinere parola Revisal

– intocmire CIM si transmitere CIM in Reges

– depunerea declarației 700, pentru preluarea un vector al contributiilor sociale: sanatate, pensie, impozitului pe venit și contribuției asiguratorii de munca

– depunerea lunara a D112 si plata obligatiilor izvorate din D112, pana la 25 ale lunii următoare statului de salarii

Reprezentanta, nu poate sa fie cu vectorul fiscal la trimestru chiar dacă are sub 3 angajați.

ART. 80 – Termenul de plată a impozitului

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:

a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

Dacă acest salariat este defapt șeful reprezentanței, atunci puteți merge pe întocmirea unui contract de management, care nu mai trebuie transmis în Reges. Restul conditiilor raman neschimbate.

2) Pentru salariul pe care-l primește din Italia, ce tipuri de contribuții se vor plăti în România?

Salariul nu-l primește din Italia. Salariul îl primește de la reprezentanta din România.

Societatea din Italia, va vira către contul bancar al reprezentantei din România, sumele necesare pentru desfășurarea activității reprezentanței, gen: salariu angajat, remuneratie contract de management, obligații anaf, plata facturi, etc. Reprezentanta va contract cheltuieli în România, doar venituri nu are.

Salariatul, desfasurandu-si activitatea in România, va fi taxat ca și un salariat ca la oricare alta entitate: SRL, PFA. ONG, etc., adică cu 16% impozit pe veniturile din salarii, 25% CAS, 10% CAS și 2.25% CAM. Aceleași taxe raman și dacă discutam de un contract de management.

Fiind reprezentanta, veți aparține de Trezorerie operativa Municipiul Bucuresti Sector 2, IBAN RO10TREZ7005503XXXXXXXXX.

3) În loc sa fie salariat cetățeanul român poate factura societății italiene prin intermediul propriului PFA? Dacă da, în ce condiții?

Dacă este salariat are un salariu.

Dacă este colaborator, discutam de un contract de prestări servicii, care este supus unor termene si conditii. Ca sa nu fie încadrat acest contract de prestări servicii la activitate salarială, trebuie îndeplinite condițiile conform careia o activitate este independentă.

Condițiile le avem enumerate la art. 7, punctul 3

3. activitate independentă – orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;

Așadar, contractul economic dintre PFA și reprezentanta, va fi analizat în prisma condițiilor enumerate mai sus. Dacă PFA-ul îndeplinește cel puțin 4 criterii din condițiile de mai sus, atunci activitatea nu ar fi succesibila a fi incadrata ca activitate salarială.

Totuși, va atrag atenția asupra art. 11, conform căruia, ANAF poate reincadra forma unei activității pentru a reflecta conținutul economic al activității.

ART. 11 – Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității.

Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

 

Reglementare:

  • Legea 227/2015
Distribuie pagina
Bianca Dolores Meze

Articol scris de catre Bianca Dolores Meze, in data de 25/01/2022.

Expert contabil și administrator al firmei de contabiliate CONTEZIA SRL, sub brandul AtelierContabilitate.

Vezi toate articolele scrise de Bianca Dolores Meze