Login
/subiect/emitere-facturi-fiscale-pentru-organizare-simpozion-medical-de-catre-colegiul-medicilor/
Înregistrare
Recuperare parola
În caz că ai uitat parola, introdu în câmpul de mai jos adresa de email și vei primi un email cu link pentru resetarea parolei.
Abonare newsletter zilnic!
[mailpoet_form id="3"]
Emitere facturi fiscale pentru organizare Simpozion medical de către Colegiul Medicilor
Cornel Grama
Valabil la 19 august 2025
Situatie de fapt:
Colegiul Medicilor dintr-un judet organizeaza un eveniment medical cu mai multe prezentari din domeniul medical, pentru o perioada de 3 zile, pentru care solicita o taxa de participare de 250 lei. Colegiul este obligat sa emita facturi pentru aceste taxe de participare?
Pana acum nu au fost emise facturi deoarece veniturile Colegiului provin din cotizatii si sponsorizari.
Intrebare:
In ce cazuri este obligat Colegiul sa emita facturi?
Sunt considerate venituri din activitati economice si se inregistreaza pe contul 704? Trebuie tinuta o evidenta separata pentru acest eveniment (venituri si cheltuieli aferente), pentru a avea o evidenta a profitului si a incadrarii in plafonul de 15.000 euro?
Pana acum am emis doar chitante pentru taxele de participare la congres, deoarece nu au fost solicitate facturi de catre medici, dar am doua situatii in care au platit cu cardul si solicita factura pe societate/CMI.
Colegiul nu are casa de marcat fiindca pana acum nu incasa decat cotizatii , pentru cotizatii era nevoie de casa de marcat?
Daca a incasat deja cu chitanta de la 6 persoane fizice si de acum nu va mai incasa cu numerar pentru participare Congres va trebui sa mai achizitioneze casa de marcat?
Care sunt riscurile daca va ramane cu aceste 6 chitante?
Veniturile din aceste evenimente nu se incadreaza la veniturile neimpozabile conform art 15 din Codul fiscal:
“(2) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit legii de organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.”Prin urmare acele venituri sunt încadrate la venituri de natura economica si care intra la calculul impozitului pe profit dacă se depășește acel plafon de 15.000 euro:
“ (3) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18 , după caz.
In acest scop trebuie condusa situația contabila cu conturi analitice astfel încât sa se evidențieze separat veniturile si cheltuielile activitatiii non-profit si veniturile si cheltuielile activității economice impozabile.
Norme de aplicare art 15:
“ 3. (1) Organizațiile nonprofit care obțin venituri, altele decât cele menționate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, și care depășesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzător acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face în conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere și următoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pași:(i) calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv;
(ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
(iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) și b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum și a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute de titlul II din Codul fiscal;
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:(i) stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității nonprofit și a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei metode raționale de alocare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
(ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luându-se în considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d) și cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elementele similare veniturilor și cheltuielilor, deducerile fiscale, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).”Pentru activitatile economice ( aceste evenimente : congres simpozioane etc , este obligatorie emiterea facturii in conformitate cu art 319 fiind o prestare de servicii :
“ ART 319 (6) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situații:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;”
(10) Prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a), persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura:
a) livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, precum și livrările de bunuri și prestările de servicii către populație efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; “
Pentru cotizațiile încasate de la membri nu este obligatorie folosirea casei de marcat fiscale întrucât acestea nu sunt prestări de servicii sau livrare de bunuri:
OUG 28/1999 privind casele de marcat:
„Articolul 1
(1) Operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.”
Prin urmare, pentru acele cotizații si sponsorizări nu este obligatorie folosirea casei de marcat.
In ceea ce privește activitatea economica (prestarile de servicii – congres etc) este obligatorie folosirea casei de marcat si emiterea bonului fiscal daca se încasează numerar sau cu cardul la locație.
In cazul in care se emite bonul fiscal nu se impune si emiterea facturii cf art 319 , DOAR la solicitarea clientilor.
Facturile emise se vot trimite si in SPV – e-Factura in 5 zile calendaristice de la emiterea lor.
Daca a incasat deja pe chitanțe aceste venituri din activitatea economica avem o perioada de 6 luni de la data emiterii lor in care se prescrie sancțiunea contravențională pentru neemiterea bonului fiscal . ( conform OUG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor)
In eventualitatea unui control in perioada asta ( in 6 luni ) exista riscul aplicarii sanctiunii contraventionale cf OUG 28/1999 :
„Articolul 10
Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
e)neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziționate numai de la distribuitori autorizați sau unități acreditate pentru comercializare, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
Articolul 11
(1) Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează:
“ d) cele prevăzute la art. 10 lit. e) și dd), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, precum și cu :
(ii) suspendarea activității operator ului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, precum și confiscarea sumelor pentru care nu au fost emise documente justificative, pentru contravenția prevăzută la art. 10 lit. e);”
OBSERVATIE:
Avem Normele de aplicare ale OUG 28/1999 – referitor la casele de marcat date prin HG 479/2003 :
“ Articolul 4
În sensul art. 1 alin. (1) din ordonanța de urgență, prin livrări de bunuri cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație se înțelege acele activități desfășurate cu caracter permanent sau sezonier.
Nu intră în această categorie livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ocazional, direct către populație, de către operatorii economici, alții decât comercianții cu amănuntul. Prin comerț ocazional se înțelege actele de comerț cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziții cu vânzare, precum și livrările de bunuri către proprii angajați pentru uzul propriu.”
In condițiile in care acest congres de 3 zile este ocazional si nu mai exista alta activitate economica ulterior, in opinia mea ati putea invoca prevederile acestor norme de aplicare a OUG 28/1999 referitor la casele de marcat, in cazul unui control fiscal.
Dar obligația emiterii de facturi exista, așa cum am arătat, indiferent de aceste prevederi referitoare la casa de marcat.
Baza legala:
- Codul fiscal 15, Norme de aplicare, art 319
- OUG 28/1999
Acest răspuns vă este util?
Vă rugăm să ne lăsați o recenzie pe google:
Mulțumim!
Articol scris de catre Cornel Grama, in data de 19 august 2025.
Expert contabil si consultant fiscal din Cluj Napoca si unul dintre fondatorii si administratorii Asociației “Tax Advisors” și al Grupului Tax Advisors de pe Facebook cu un numar de peste 45.000 de membri.

Emitere facturi fiscale pentru organizare Simpozion medical de către Colegiul Medicilor
Articol scris in data de: 19 august 2025
Autor: Cornel Grama
Situatie de fapt:
Colegiul Medicilor dintr-un judet organizeaza un eveniment medical cu mai multe prezentari din domeniul medical, pentru o perioada de 3 zile, pentru care solicita o taxa de participare de 250 lei. Colegiul este obligat sa emita facturi pentru aceste taxe de participare?
Pana acum nu au fost emise facturi deoarece veniturile Colegiului provin din cotizatii si sponsorizari.
Intrebare:
In ce cazuri este obligat Colegiul sa emita facturi?
Sunt considerate venituri din activitati economice si se inregistreaza pe contul 704? Trebuie tinuta o evidenta separata pentru acest eveniment (venituri si cheltuieli aferente), pentru a avea o evidenta a profitului si a incadrarii in plafonul de 15.000 euro?
Pana acum am emis doar chitante pentru taxele de participare la congres, deoarece nu au fost solicitate facturi de catre medici, dar am doua situatii in care au platit cu cardul si solicita factura pe societate/CMI.
Colegiul nu are casa de marcat fiindca pana acum nu incasa decat cotizatii , pentru cotizatii era nevoie de casa de marcat?
Daca a incasat deja cu chitanta de la 6 persoane fizice si de acum nu va mai incasa cu numerar pentru participare Congres va trebui sa mai achizitioneze casa de marcat?
Care sunt riscurile daca va ramane cu aceste 6 chitante?
Raspuns
Veniturile din aceste evenimente nu se incadreaza la veniturile neimpozabile conform art 15 din Codul fiscal:
“(2) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit legii de organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.”
Prin urmare acele venituri sunt încadrate la venituri de natura economica si care intra la calculul impozitului pe profit dacă se depășește acel plafon de 15.000 euro:
“ (3) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18 , după caz.
In acest scop trebuie condusa situația contabila cu conturi analitice astfel încât sa se evidențieze separat veniturile si cheltuielile activitatiii non-profit si veniturile si cheltuielile activității economice impozabile.
Norme de aplicare art 15:
“ 3. (1) Organizațiile nonprofit care obțin venituri, altele decât cele menționate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, și care depășesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzător acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face în conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere și următoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pași:
(i) calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv;
(ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
(iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) și b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum și a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute de titlul II din Codul fiscal;
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității nonprofit și a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei metode raționale de alocare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
(ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luându-se în considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d) și cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elementele similare veniturilor și cheltuielilor, deducerile fiscale, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).”
Pentru activitatile economice ( aceste evenimente : congres simpozioane etc , este obligatorie emiterea facturii in conformitate cu art 319 fiind o prestare de servicii :
“ ART 319 (6) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situații:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;”
(10) Prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a), persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura:
a) livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, precum și livrările de bunuri și prestările de servicii către populație efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; “
Pentru cotizațiile încasate de la membri nu este obligatorie folosirea casei de marcat fiscale întrucât acestea nu sunt prestări de servicii sau livrare de bunuri:
OUG 28/1999 privind casele de marcat:
„Articolul 1
(1) Operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.”
Prin urmare, pentru acele cotizații si sponsorizări nu este obligatorie folosirea casei de marcat.
In ceea ce privește activitatea economica (prestarile de servicii – congres etc) este obligatorie folosirea casei de marcat si emiterea bonului fiscal daca se încasează numerar sau cu cardul la locație.
In cazul in care se emite bonul fiscal nu se impune si emiterea facturii cf art 319 , DOAR la solicitarea clientilor.
Facturile emise se vot trimite si in SPV – e-Factura in 5 zile calendaristice de la emiterea lor.
Daca a incasat deja pe chitanțe aceste venituri din activitatea economica avem o perioada de 6 luni de la data emiterii lor in care se prescrie sancțiunea contravențională pentru neemiterea bonului fiscal . ( conform OUG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor)
In eventualitatea unui control in perioada asta ( in 6 luni ) exista riscul aplicarii sanctiunii contraventionale cf OUG 28/1999 :
„Articolul 10
Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
e)neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziționate numai de la distribuitori autorizați sau unități acreditate pentru comercializare, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
Articolul 11
(1) Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează:
“ d) cele prevăzute la art. 10 lit. e) și dd), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, precum și cu :
(ii) suspendarea activității operator ului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, precum și confiscarea sumelor pentru care nu au fost emise documente justificative, pentru contravenția prevăzută la art. 10 lit. e);”
OBSERVATIE:
Avem Normele de aplicare ale OUG 28/1999 – referitor la casele de marcat date prin HG 479/2003 :
“ Articolul 4
În sensul art. 1 alin. (1) din ordonanța de urgență, prin livrări de bunuri cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație se înțelege acele activități desfășurate cu caracter permanent sau sezonier.
Nu intră în această categorie livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ocazional, direct către populație, de către operatorii economici, alții decât comercianții cu amănuntul. Prin comerț ocazional se înțelege actele de comerț cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziții cu vânzare, precum și livrările de bunuri către proprii angajați pentru uzul propriu.”
In condițiile in care acest congres de 3 zile este ocazional si nu mai exista alta activitate economica ulterior, in opinia mea ati putea invoca prevederile acestor norme de aplicare a OUG 28/1999 referitor la casele de marcat, in cazul unui control fiscal.
Dar obligația emiterii de facturi exista, așa cum am arătat, indiferent de aceste prevederi referitoare la casa de marcat.
Baza legala:
- Codul fiscal 15, Norme de aplicare, art 319
- OUG 28/1999