Concediu supraveghere copii, Legea 19/2020 – cat suporta angajatorul si cat suporta statul?

Va supunem atentiei mai multe aspecte si consideratii personale cu privire la Legea 19/2020, dar mai degraba la normele acesteia de aplicare:

Normele de aplicare ale legii 19/2020 au fost publicate în M.Of. 230/21 martie 2020. Normele intră în vigoare de la data publicării lor.

Normele au fost stabilite prin HG 217/2020.

Ce înseamnă zile libere plătite?

Art.1 din HG 217/2020 definește, ca fiind zi liberă plătită în baza legii 19/2020, orice zi lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare. Deci, dacă în cadrul zilelor lucrătoare din perioada de urgență se va declara o perioadă ca vacanță școlară, zilele lucrătoare din acele zile declarate ca fiind vacanță – nu se vor plăti salariaților!

Asta are implicații și asupra modului de calcul a indemnizației de concediu. Pentru că în calculul zilelor plătite se vor lua în considerare doar acele zile lucrătoare care nu fac parte din vacanțele școlare.

Spre exemplu:

Dacă o persoană solicită acordarea de concediu pentru părinți în intervalul 17 martie 2020 – 17 aprilie 2020 în acea perioadă, sunt, în mod normal 23 de zile lucrătoare (11 zile lucrătoare în martie și 12 zile lucrătoare în aprilie) și beneficiază așadar de 23 de zile de concediu pentru părinți.

Dar vor fi ele și plătite? Dacă în perioada 6 aprilie – 17 aprilie 2020 este declarată oficial perioadă de vacanță, înseamnă că cele 9 zile lucrătoare din acea perioadă deși vor fi libere nu vor fi și plătite. Așadar un părinte care solicită și primește acest concediu nu va fi plătit pentru acea perioadă.

Cererea de concediu:

O va depune, la angajatorul său, părintele salariat care dorește să beneficieze de acel concediu. Cererea se formulează liber, după cum dorește fiecare – nu există un model standardizat pentru așa ceva. Însă va fi însoțită obligatoriu de o declarație conform modelului stabilit de norme și de copia certificatelor de naștere a copiilor.

Cum recuperează angajatorul sumele?

Printr-o cerere adresată în acest sens AJOFM. Nu există un model anume stabilit de cerere. Există doar o listă a elementelor pe care cererea să le conțină și o listă a documentelor ce se anexează la aceasta.

Revenind însă la cerere, să vedem ce anume trebuie să conțină aceasta:

a) datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail;
b) contul bancar;
c) numele reprezentantului legal al angajatorului;
d) suma totală solicitată;
e) numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.

Cererea trebuie să fie datată și semnată de către reprezentantul legal.

Nicăieri nu scrie că semnătura trebuie să fie OBLIGATORIU o semnătură digitală. Poate fi o semnătură digitală dacă reprezentantul legal deține un certificat calificat, însă nu este obligatoriu acest lucru.

Ce documente se vor anexa la cerere?

Lista de documente este una de bun simț în general, cu mici excepții. Să vedem:

a) Lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă;

b) Copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;

c) O declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista prevăzută la lit. a) conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 19/2020;  În acest moment nu există un astfel de model. Modelul declarației va fi aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

d) Dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.

Documentele prevăzute la alin. (1) se transmit prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

Termenul de decontare a sumelor către angajatori? 60 de zile de la primirea cererii.

Vom avea așadar de la plata efectivă către salariați și până la recuperare, mult mai mult de 60 de zile.

De exemplu pentru martie 2020, dacă angajatorul plătește persoanelor indemnizația respectivă în 15 aprilie, pentru a recupera banii de la stat prima dată trebuie să plătească taxele datorate – adică până la 25 aprilie, după care să depună cererea la AJOM – să presupunem că o face abia în 28 aprilie caz în care cea de-a 60-a zi ar fi în 27 iunie 2020.

Nu există decădere din termen. Dar nici sancțiune sau penalitate dacă statul nu plătește sumele la termen. Nu există procedură clară pentru cazurile de refuz pe motiv că salariatul  a comis o fraudă. De exemplu depun cerere ambii soți declarând fiecare unul pentru celălalt că nu beneficiază de acest concediu, iar angajatorii de bună credință iau de bună declarația și le acordă și plătesc acest concediu. Dacă angajatorilor li se refuză plata sumelor pentru că la verificare se constată că ambii părinți au fost într-un astfel de concediu, aceștia nu vor putea decât să se întoarcă pe cale civilă probabil.

Intorcandu-ne la intrebarile dumneavoastra:

1. Documentatia o regasiti in textul de mai sus.

2. Avand in vedere ca in exemplul dat salariul brut de incadrare este 5600 de lei si tinand cont ca in Legea 19/2020 se specifica faptul ca indemnizatia este plafonata la nivelul de 75% din castigul salarial mediu brut pe economie, maximul indemnizatiei brute ce poate fi acordata de catre angajator este de 4072 de lei brut, conform art. 2 din HG 217/2020.

3. Raspunsul la aceasta intrebare il regasiti in textul de mai sus.

 

Reglementare:

Legea 19/2020 si normele de aplicare stabilite prin HG 217/2020