Exemplu concret de utilizare a inteligenței artificiale în contabilitate. Înlocuiește sau nu inteligența artificială contabilul în soluționarea spețelor? Partea II
Miniseria conturată pe tema capacității inteligenței artificiale de a adresa spețe financiar-contabile a fost conturată din necesitatea conștientizării profesioniștilor contabili de pericolul superficialității. Chiar dacă această tehnologie este extrem de populară la momentul actual, ajungând să fie utilizată în multe domenii de activitate umană, aceasta nu înseamnă automat și faptul că este foarte sigură și ne putem baza oricând pe sprijinul oferit în soluționarea diverselor spețe. Cu atât mai mult în cadrul unor domenii unde consecințele aplicării reglementărilor pot fi concretizate în sancțiuni aplicabile asupra activității derulate și implicit în compromiterea conformității legale și fiscale.
În ultima perioadă au apărut o serie de studii care explorează impactul chat GPT asupra contabilității și a profesiei contabile. Deci, trendul este unul pozitiv, mai ales ținând cont de necesitatea conturării acestora pentru a veni real în sprijinul utilizatorilor.
Unul dintre aceste studii, cu titlul ChatGPT as digital accounting assistant: evaluating output performance in financial accounting tasks, explorează judecata chat GPT în ceea ce privește rezolvarea sarcinilor de natură financiară. Este un studiu de data recentă, fiind realizat anul trecut, în care autorii demonstrează statutul de asistent digital al instrumentului chat GPT pentru rezolvarea de sarcini specifice (cu o rată de precizie de 77%), supravegherea expertului fiind un element indispensabil. Autorii semnalează faptul că prezența rezultatelor fals pozitive poate crea un sentiment de securitate înșelător, contrastând necesitatea judecății profesionale în contexte sensibile din punct de vedere a conformității. Conform studiului, chat GPT a avut cele mai bune rezultate în sarcinile care necesitau interpretare contextuală și identificarea de bază a referințelor legislative. Studiul mai arată faptul că chat GPT nu stă foarte bine la aspectul logicii contabile, fiind identificate greșeli în cadrul diverselor studii de caz, care din perspectiva profesioniștilor contabil nu aveau un caracter ridicat de complexitate. Rata de acuratețe a răspunsurilor a fost influențată și de versiunile utilizate ale instrumentului chat GPT. Astfel, modele mai recente au o performanță mai ridicată a rezultatelor comparativ cu versiuni mai vechi. Una dintre cele mai importante concluzii a fost legată de faptul că adesea erorile generate sunt atât de subtile încât sunt destul de dificil de identificat, inconsistență care afectează încrederea, reprezentând un obstacol major pentru implementarea instrumentul la nivel real în cadrul domeniului. Deși automatizarea parțială sau totală a sarcinilor de rutină este atractivă, totuși, nivelul actual de performanță a acestor instrumente indică faptul că acestea nu sunt încă pregătite pentru utilizare autonomă. Un asistent digital de contabilitate trebuie să fie capabil să aplice corect toate cunoștințele legislative, să analizeze spețele în lumina modificările din acest spectru și să facă distincție între reglementări vechi și cele recent apărute. Studiul arată faptul că din aceste perspective identificăm anumite lacune în cazul utilizării instrumentului chat GPT. Astfel că, instrumentul trebuie utilizat doar în mod supervizat de către specialistul uman. Capcana principală, în utilizarea asistentului contabil digital este redată de faptul că acesta formulează răspunsuri cu încredere, deși ele pot fi incorecte, aspect care debusolează utilizatorul. Astfel, responsabilitatea în vederea interpretării, conformității și judecății umane revine în totalitate experților umani.
Așadar, acesta este doar unul dintre studiile recente care conturează lacunele deținute de către instrumentul chat GPT atunci când vine vorba de furnizarea răspunsurilor la diverse spețe din spectrul financiar și fiscal.
Un alt studiu, aflat la polul opus, dovedește potențialul instrumentului chat GPT de a răspunde întrebărilor diverse din spectrul contabilității aferente examenului pentru competență profesională prin parcurgerea efectivă a spețelor aferente Examenului de suficiență contabilă al Consiliului Federal de Contabilitate. Rezultatele chat GPT în acest context au fost remarcabile, instrumentul a demonstrat un scor mediu de 71%, scor suficient pentru calificarea profesională, în contextul în care minimul obținut pentru promovare trebuie să fie 50%. Cu toate acestea, și în cadrul acestei cercetări este evidențiat rolul adiacent sau subsidiar al instrumentului în soluționarea diverselor spețe din zona financiară sau fiscală.
Pentru a explora modul în care inteligența artificială prin intermediul chat GPT se raportează la diverse spețe din sfera financiar-contabilă, am lansat aplicației câteva întrebări de interes general din acest spetru pentru a identifica nivelul de coerență din punct de vedere financiar-contabil. Prima întrebare adresată a vizat delimitarea condițiilor fiscale și de mărime cu privire la statutul unei microîntreprinderi, speță adresată prin intermediul întrebării concrete: Care sunt la momentul actual condițiile fiscale principale care trebuie îndeplinite de către o companie pentru a fi considerată microîntreprindere? Ce condiții specifice trebuie să îndeplinească din punct de vedere a mărimii pentru a fi încadrată acestei categorii?. Am conturat în acest sens răspunsul la această întrebare din perspectiva profesionistului contabil uman. Apoi, am analizat nuanța conturată de către robotul contabil sau chat GPT. Răspunsul oferit din perspectiva profesionistului contabil uman alături de cel al instrumentului chat GPT poate fi lecturat în cadrul primei părți a seriei, prin accesarea următorului link: https://universulfiscal.ro/exemplu-concret-de-utilizare-a-inteligentei-artificiale-in-contabilitate-inlocuieste-sau-nu-inteligenta-artificiala-contabilul-in-solutionarea-spetelor-partea-i/.
În cele ce urmează vom analiza pe scurt validitatea răspunsului oferit de către chat GPT cu privire la speța propusă.
Analiză a răspunsului oferit de către chat GPT. Vom realiza în cele ce urmează o scurtă analiză a răspunsului conturat de către chat GPT la întrebarea adresată.
1. Chat GPT a surprins complet cele două nuanțe ale întrebării adresate, adică a adresat problematica atât din punct de vedere fiscal cât și din perspectiva criteriilor de mărime;
2. În ceea ce privește situația juridică a firmei, chat GPT adaugă și condiția legată de necesitatea ca entitatea să fie persoană juridică română, evident preluată din cadrul altor surse de informare, independent de Codul Fiscal;
3. Informațiile extrase nu au ca sursă principlă Codul Fiscal, ci diferite site-uri care explică legislație financiar-contabilă și aspecte de fiscalitate, ceea ce poate conduce la apariția unor erori de interpretare, mai ales având în vedere faptul că informația provine din foarte puține surse și acestea sunt singulare pentru fiecare condiție în parte. Preluarea acestor de pe diverse site-uri, chiar și de specialitate, poate sugera o notă de neprofesionalism, având în vedere faptul că sursa principală de conturare a informației trebuie să fie redată de legislația în vigoare. Sarcina în plus a contabilului ar fi legată de verificarea acelor surse de preluare a informației de către chat GPT și a identificării gradului de raportare la legislația în vigoare.
4. În ceea ce privește nuanța legată de titlurile de participare sau a numărului de voturi deținut de către acționari, chat GPT nu este foarte explicit în acest sens, deși este una dintre cele mai importante nuanțe ale microîntreprinderii la momentul actual. Astfel, deși în Codul Fiscal apare o abordare mai complexă, chat GPT menționează doar faptul că ,,Asociații care dețin >25% într-o microîntreprindere nu pot aplica regimul la mai multe firme simultan”. Această abordare nu este clar definită și poată să inducă în eroare contribuabilii. Fără o abordare completă și clară, aspectul întreprinderilor legate nu poate fi aplicat corect în practică. Așadar, chat GPT nu transpune la nivel complex și clar acest aspect care este o obligativitate importantă a microîntreprinderii în anul 2026.
5. Raportat la capitalul social, condiția specificată în cadrul răspunsului generat de chat GPT este complexă, în comparație cu reglementările specificate în Codul Fiscal. Totuși, identificăm aceeași sincopă, chat GPT nu se bazează pe informații furnizate în mod direct prin intermediului legislației în vigoare ci se bazează pe informații preluate din alte surse, care pot fi mai mult sau mai puțin credibile.
6. Așadar, raportat la criteriile fiscale legate de statutul de microîntreprindere, în cazul răspunsului generat de către chat GPT remarcăm câteva inconveniente: sursele de informare ale instrumentului chat GPT nu sunt reprezentate de legislație, acte normative, documentele oficiale, ci sunt informații preluate de pe site-uri de specialitate în cazul cărora trebuie verificată veridicitatea informațiilor, astfel principala sursă de informare în acest caz ar trebui să fie reprezentată, cu prioritate, de Codul Fiscal. Din ce remarcăm, pentru niciuna dintre elementele ce conturează caracterul fiscal al microîntreprinderii nu identificăm drept resură principală Codul Fiscal. În acest caz, contabilul are sarcina de a se asigură că sursele sunt conforme cu legislația în vigoare.
Acestea sunt așadar cele 6 puncte principale remarcate ca urmare a analizei răspunsului generat de ,,robotul contabil” pe tema condițiilor microîntreprinderii din perspectivă fiscală.
A doua parte a întrebării a vizat aspectele legate de criteriile de mărime ale unei microîntreprinderi la momentul actual. Astfel, vom analiza maniera în care chat GPT a răspuns la întrebarea legată de principalele criterii de mărime considerate ale unei microîntreprinderi. Toate acestea în cadrul următorului episod al miniseriei.
Referințe principale de informare
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Marcelo Machado de Freitas, Jonatas Dutra Sallaberry, Thiago Bruno de Jesus Silva, Application of Chat GPT 4.0 for solving accounting problems, material în format electronic, disponibil la adresa: https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=9498637.
Susanne Leitner-Hanetseder, Lisa Perkhofer, Christoph Eisl, ChatGPT as digital accounting assistant: evaluating output performance in financial accounting tasks, International Journal of Accounting & Information Management, Vol. 34 No. 2, 2026, pp. 330-361, Emerald Publishing Limited, DOI 10.1108/IJAIM-01-2025-0017.
