Obligatiile fiscale si de raportare ale unei companii romane la angajarea unui cetatean strain pentru desfasurarea activitatii in afara tarii

In primul rand, nu ati mentionat daca cetateanul este strain non-UE, sau cetatean UE. Potrivit prevederilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 194/2002, prin “strain” se intelege, persoana care nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene. Astfel ca, pentru angajarea in munca a unui strain (persoana din afara UE), angajatorul trebuie sa obtina avizul de angajare. Avizul de angajare este documentul oficial eliberat de catre Inspectoratul General pentru Imigrari, care atesta dreptul unui beneficiar al prestarii de servicii de a primi la munca pe teritoriul Romaniei un strain detasat pe o anumita functie.

Prin exceptie, nu este necesara obtinerea avizului de angajare pentru incadrarea in munca pe teritoriul Romaniei a strainilor din urmatoarele categorii:

1. strainii al caror acces liber pe piata muncii din Romania este stabilit prin tratate incheiate de Romania cu alte state;
2. strainii care urmeaza sa desfasoare activitati didactice, stiintifice sau alte categorii de activitati specifice cu caracter temporar in institutii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din Romania, in baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de sedere temporara pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica, si personalul cu calificare speciala, in baza ordinului ministrului educatiei nationale, precum si strainii care desfasoara activitati artistice in institutii de cultura din Romania, in baza ordinului ministrului culturii;
3. strainii care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul Romaniei activitati temporare solicitate de ministere ori de alte autoritati ale administratiei publice centrale sau locale ori de autoritati administrative autonome;
4. strainii care sunt numiti la conducerea unei filiale, reprezentante sau sucursale de pe teritoriul Romaniei a unei companii care are sediul in strainatate, in conformitate cu actele prevazute de legislatia romana care fac dovada in acest sens;
5. strainii titulari ai dreptului de sedere pe termen lung pe teritoriul Romaniei;
6. strainii titulari ai dreptului de sedere temporara pentru reintregirea familiei in calitate de membri de familie ai unui cetatean roman;
7. strainii titulari ai dreptului de sedere temporara pentru studii;
8. strainii titulari ai dreptului de sedere temporara acordat potrivit prevederilor art. 130 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. strainii, posesori ai unui permis de sedere temporara valabil, acordat in scopul reintregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de sedere pe teritoriul Romaniei in calitate de membri de familie ai unui cetatean roman si care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 64 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. strainii care au dobandit o forma de protectie in Romania;
11. solicitantii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piata fortei de munca potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, daca se mai afla in procedura de determinare a unei forme de protectie;
12. strainii tolerati, pe perioada cat li s-a acordat tolerarea ramanerii pe teritoriul Romaniei.
13. strainii titulari ai dreptului de sedere temporara in scop de munca, incadrati in munca pe teritoriul Romaniei cu contract individual de munca cu norma intreaga, pentru incadrarea in munca la un alt angajator, cu contract individual de munca cu timp partial;
14. strainii titulari ai dreptului de sedere temporara pentru activitati religioase care urmeaza sa fie incadrati in munca pe teritoriul Romaniei, in cadrul unitatilor de cult.
15. cetatenilor din Republica Moldova, Ucraina si Republica Serbia incadrati in munca pe teritoriul Romaniei cu contract individual de munca cu norma intreaga, pe o perioada de maximum 9 luni intr-un an calendaristic.
16. strainii posesori ai unei Carti albastre a UE valabile, eliberata de un stat membru al Uniunii Europene, care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul Romaniei activitati in scop de munca, in calitate de lucrator inalt calificat, in cadrul unei mobilitati;
17. strainii posesori ai unei Carti albastre a UE valabile, dupa 12 luni de angajare legala in munca pe teritoriul Romaniei, in calitate de lucrator inalt calificat;
18. strainii titulari ai dreptului de sedere pe termen lung acordat de un alt stat membru al Uniunii Europene, posesori ai unui permis de sedere pe termen lung continand mentiunea «Fost posesor de Carte albastra a UE».

Exista doua exceptii pentru care nu este necesar obtinerea avizului de angajare:

• in cazul strainilor titulari ai dreptului de sedere temporara pentru studii care pot fi incadrati in munca fara aviz de angajare numai cu contract individual de munca cu timp partial cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi.
• In cazul strainilor titulari ai dreptului de sedere temporara in scop de munca, incadrati in munca cu contract individual de munca cu norma intreaga, care pot fi incadrati in munca la un alt angajator, fara aviz de angajare, numai cu contract individual de munca cu timp partial, cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

De retinut ca, avizul de munca emis de autoritatile romane este valabil doar pentru a permite strainului sa lucreze pe teritoriul Romaniei. Daca acesta se muta in alta tara pentru a munci, va trebui sa respecte reglementarile acelei tari cu privire la imigratie si dreptul de munca. In general, permisul de munca in Romania nu permite automat lucrul in alta tara din Uniunea Europeana sau in afara UE.

Totusi, daca angajatorul roman doreste sa trimita angajatul in deplasari temporare de lucru intr-o alta tara (de exemplu, pentru un proiect specific sau o delegatie pe termen scurt), se poate realiza in baza permisului romanesc, dar doar pentru perioade scurte. Angajatul trebuie sa aiba documente justificative si, in anumite cazuri, poate fi necesara obtinerea unor documente suplimentare din tara de destinatie. In Uniunea Europeana, este necesara completarea formularului A1 (care confirma ca strainul contribuie la asigurarile sociale in Romania) pentru a-i permite sa lucreze temporar in alt stat membru fara a se inregistra din nou acolo.

Daca strainul trebuie sa lucreze permanent din alta tara, atunci angajatorul roman sa fie nevoit sa indeplineasca formalitati suplimentare in tara respectiva, iar strainul va trebui sa obtina un permis de munca in acea tara. De exemplu, sa obtina avizul de detasare in tara respectiva.

Apoi, societatea din Romania se va interesa in tara UE cu privire la obligatiile ce-i revin in calitate de angajator al carui salariat presteaza activitate pe teritoriul acestui stat inclusiv cu privire la obligatia de a plati si declara taxe in acest stat. Aceste obligatii nu sunt stabilite de legislatia din Romania.

In acest caz, conform prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, sub rezerva articolelor 12-16: (a) persoana care desfasoara o activitate salariata sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv. Astfel, Regulamentul stabileste regula potrivit careia contributiile sociale se datoreaza in statul in care salariatul presteaza activitate. De la aceasta regula sunt reglementate doua exceptii:

• detasarea transnationala si
• Aceste exceptii se stabilesc pe baza de document portabil A1.

Prin urmare, daca nu se obtine documentul portabil A1, angajatorul trebuie sa plateasca contributii sociale in statul in care salariatul presteaza activitate. Din speta prezentata, rezulta ca salariatul presteaza activitate doar in statul UE nu si in Romania astfel incat cetateanul nu se afla in stare de pluriactivitate, iar de detasare transnationala nu este cazul. Prin urmare, nu se va obtine A1. Asta daca angajatul este cetatean al acelui stat UE. Daca este cetatean strain, trimis intr.-un stat UE sa desfasoare activitate, atunci avem detasare, si este nevoie de formular A1.

Conform art. 21 din Regulamentul 987/2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, bligatiile angajatorului sunt urmatoarele:

• Un angajator care isi are sediul social sau reprezentanta in afara statului membru competent este obligat sa respecte toate obligatiile stabilite de legislatia aplicabila angajatilor sai, mai ales obligatia de a achita cotizatiile prevazute in acea legislatie, ca si cand sediul sau social sau reprezentanta sa s-ar afla in statul membru competent.
• Angajatorul care nu are o reprezentanta in statul membru a carui legislatie este aplicabila poate cadea de acord cu angajatul ca acesta din urma sapoata indeplini obligatiile angajatorului in numele sau in ceea ce priveste plata cotizatiilor, fara a aduce atingere obligatiilor de baza ale angajatorului. Angajatorul face cunoscuta o astfel de intelegere institutiei competente din respectivul stat membru.

Astfel, conform alin. (1) de mai sus angajatorul are obligatia sa se inregistreze pe teritoriul statului in care presteaza activitate si sa plateasca contributiile sociale in acest stat conform legislatiei din acest stat. Conditiile de plata a contributiilor sociale sunt cele stabilite de legislatia statului respectiv.

Exista si posibilitatea prevazuta la alin. (2) ca salariatul sa preia obligatia angajatorului de a plati contributiile sociale si sa plateasca si sa declare salariatul contributiile sociale in statul membru respectiv prin incheierea unui acord intre angajator si salariat.

In concluzie, daca salariatul locuieste in statul UE in care presteaza activitatea, atunci, indicat este ca, angajatorul sa incheie conform legislatiei acestui stat acordul pentru preluarea in plata a contributiilor sociale de catre salariat.

In Romania, in declaratia 112 se inregistreaza de angajator cu 0 pe tipul de asigurat: “12. PF nerezidente care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor de la un platitor de venituri din Romania, si care nu datoreaza contributii sociale in Romania”.

Impozitul pe venit se datoreaza conform Conventiei de evitare a dublei impuneri cu statul pe teritoriul caruia presteaza activitate salariatul.

 

Reglementare:

• U.G. nr. 194/2002
• Regulamentul european 883/2004
• Regulamentul european 987/2009

Intrebare suplimentara

I. Se schimba ceva in cazul in care va avea ca teritoriu si o zona din Romania (spre exemplu Ungaria+Jud Bihor)?

R. Da. Se modifica. Daca salariatului i se extinde zona de activitate atat Romania cat si in Ungaria, atunci va fi necesar formularul A1. Pentru ca deja vorbim de pluriactivitate.

Potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 si Regulamentului de punere in aplicare nr. 987/2009, daca o persoana lucreaza in doua sau mai multe state membre UE (cazul de pluriactivitate), se va stabili un singur stat responsabil pentru asigurarile sociale. In acest caz, este necesar sa se analizeze:

• Unde se desfasoara activitatea principala si ce procentaj din totalul muncii se realizeaza in Romania si in Ungaria.
• Daca salariatul lucreaza in ambele tari, atunci Romania poate deveni statul competent pentru contributiile sociale, daca activitatea in Romania reprezinta cel putin 25% din totalul activitatilor.

Astfel ca, daca salariatul desfasoara activitate semnificativa in Romania, compania din Romania va trebui sa obtina formularul portabil A1. Acesta stabileste Romania ca tara responsabila pentru contributiile sociale si asigura faptul ca nu este necesara inregistrarea si plata contributiilor sociale in Ungaria pentru activitatea din acel stat. In absenta formularului A1, contributiile sociale se vor datora in ambele state pentru activitatea desfasurata acolo.

Referitor la impozitul pe venit, acesta se va plati in principal in statul unde se desfasoara activitatea si unde se considera ca salariatul este rezident fiscal pentru acea perioada.

Referitor la declararea veniturilor si a contributiilor sociale: In Romania, compania va avea obligatia sa declare veniturile si contributiile sociale datorate pentru partea de activitate desfasurata in Romania, iar in D112 va trebui sa aleaga categoria corespunzatoare (in functie de statutul salariatului ca persoana nerezidenta sau rezidenta fiscal partial in Romania).