1. Ce implicatii din punct de vedere al TVA sunt, atat in ceea ce priveste achizitia de astfel de servicii cat si vanzarea lor. Din punctul meu de vedere, atunci cand primesc o astfel de factura fac taxare inversa, iar pe factura ce o emit scriu \\\”neimpozabil in Romania\\\”.

Pentru achiziția de astfel de servicii, din punctul de vedere a taxei pe valoarea adăugată, se aplică regula generală prevăzută la art. 278 alin. (2) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal:

(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile. În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Prin urmare, pentru achiziția serviciilor, locul prestării este în România, îndeplinindu-se astfel, cumulativ, toate cele patru condiții de la art. 268 alin. (1) Cod fiscal ceea ce face ca operațiunea să fie impozabilă în România, obligat la plata taxei fiind beneficiarul, societatea românească, conform art. 307 alin. (2) Cod fiscal.

Pentru primirea serviciilor de la prestatorul din Cehia, operațiunile se declară în D300 la rd. 7, 7.1, 22 și 22.1 și in D390 cu tip operațiune S-achiziție intracomunitară de servicii.

Pentru vânzarea serviciilor către partenerii din Italia, înregistrați în scopuri de TVA în Italia (cod valid de TVA în VIES) se aplică tot regula generală de la art. 278 alin (2), locul prestării fiind la beneficiar, în Italia. Prin urmare, veți factura fără TVA, menționând pe factură “serviciu neimpozabil în România, TVA datorată de beneficiar conform art. 196 din Directiva 2006/112/CE”. Operațiunile se declară în D300 la rd. 3 și 3.1 iar în D390 cu tip operațiune P-prestare intracomunitară de servicii.

2. Ce implicatii are primirea unei facturi de trafic de minute de la o firma din UK? Cum se face declararea in D300 si D390, D394.

Pentru primirea serviciilor de la prestatorul din UK, având în vedere că UK nu mai face parte din Uniunea Europeană, operațiunile se declară în D300 la rd. 7 și 22 (fără 7.1 și fără 22.1) și în D394 la Tip partener 4 – Persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene. Operațiunea nu se declară in D390. 

3. Mai sunt si alte implicatii fiscale ale acestei activitati? Ma refer la impozitul pe venitul nerezidentilor avand in vedere faptul ca se presteaza niste servicii. Eu am solicitat certificat de rezidenta fiscala clientilor.

În primul rând, nu clienților trebuie să le cereți certificat de rezidență fiscală ci prestatorilor pentru ca aceștia pot realiza venituri din România care pot fi încadrate la Titlul VI – Impozitul pe veniturile din România de nerezidenți.

Să analizăm art. 7 pct. 36 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:

36. redevență :

(1) Se consideră redevență plățile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de folosință al oricăruia dintre următoarele:

d) orice echipament industrial, comercial sau științific, container, cablu, conductă, satelit, fibră optică sau tehnologii similare;

Considerăm că serverul închiriat este un echipament industrial.

Art. 223 – Venituri impozabile obținute din România

(1) Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:

d) redevențe de la un rezident

Prin urmare, considerăm că veniturile pe care prestatorul din Cehia le realizează de la beneficiarul din România sunt venituri care sunt supuse impozitului pe veniturile din România de nerezidenți.

Prin Legea 37 din 16 iunie 1994 se ratifică Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 8 noiembrie 1993

Astfel, conform convenției, pentru redevențe se specifică la art. 12:

Redevenţe

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a redevenţelor.

Stat contractant – România

Celălalt stat contractant – Cehia

Să analizăm pct. 18 alin. (1)-(3) din HG 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare a art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:

18. În aplicarea art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:

(1) Dispozițiile alin. 2 ale art. Dividende, Dobânzi, Comisioane, Redevențe din convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, care reglementează impunerea în țara de sursă a acestor venituri, se aplică cu prioritate. În cazul când legislația internă prevede în mod expres o cotă de impozitare mai favorabilă sunt aplicabile prevederile legislației interne.

(2) Dispozițiile alin. 2 ale art. Dividende, Dobânzi, Comisioane, Redevențe din convențiile de evitare a dublei impuneri derogă de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din convențiile respective.

(3) Aplicarea alin. 2 al art. Dividende, Dobânzi, Comisioane, Redevențe din convențiile de evitare a dublei impuneri care prevăd impunerea în statul de sursă nu conduce la o dublă impunere pentru același venit, întrucât statul de rezidență acordă credit fiscal/scutire pentru impozitul plătit în România, în conformitate cu prevederile convenției de evitare a dublei impuneri.

Prin urmare, societatea din România este obligată să rețină impozit pe veniturile nerezidenților. Conform art. 224 alin. (4) lit. d) Cod fiscal, cota de impozitare este de 16% dar având în vedere alin. (2) al art. 12 din Convenție, impozitul stabilit nu va depăși 10% din suma brută a redevențelor.

Conform art. 224 alin. (5) din Codul fiscal impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Acesta se declara prin D100, creanța 633 – impozit pe ven. din redevențe obținute din Româniade de persoane nerezidente.

De asemenea, conform art. 232 Cod fiscal, se depune si D207 – declarație informativă privind impozitul reținut la sursă /veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți reglementată de OPANAF 48/2019 până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui în care s-a reținut și plătit impozitul. Se va bifa pct. 24. Venituri din redevențe (cf. convențiilor de evitare a dublei impuneri ) de la cap. III. DATE PRIVIND NATURA VENITURILOR – Tip de venit, pct. 1. Venituri pentru care plătitorul de venituri are obligația calculării, reținerii şi plății impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului conform titlului VI din Codul fiscal, respectiv a convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state. De asemenea, la cap. IV se va alege la pct. 8 – Actul normativ – 2 – Convenția de evitare a dublei impuneri.

 De asemenea, pentru ca societatea din Cehia să nu fie impozitată și in Cehia, aceasta (sau plătitorul de venituri, în speță societatea din România) va putea depune o cerere de eliberare a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezidenți la organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe, conform art. 232 Cod fiscal și a pct. 23 din Normele de aplicare ale art. 232 Cod fiscal. Astfel, societatea din Cehia va putea beneficia de credit fiscal/scutire în Cehia pentru impozitul plătit în România, în conformitate cu prevederile convenției de evitare a dublei impuneri.

 

Reglementare:

• Legea 227/2015 privind Codul fiscal
• HG 1/2016 privind Normele de aplicare a Codului fiscal
• OPANAF 51/2021 – D100
• OPANAF 1253/2021 – D300
• OPANAF 705/2020 – D390
• OPANAF 3281/2020 – D394
• OPANAF 48/2018 – D207
• Lege 37/1994 – ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 8 noiembrie 1993