Hărțuirea la locul de muncă. Noutăți legislative
De dată relativ recentă a fost publicată Hotararea Guvernului nr. 27/31.01.2025 pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 (denumită în continuare HG nr. 27/2025), hotărâre publicată în Monitorul Oficial nr. 97/03.02.2025 și care este în vigoare de la data de 03.02.2025.
Menționăm faptul că HG nr. 27/2025 a fost elaborată în scopul asigurării aplicabilității acestuia și sistemului național de educație, în relațiile profesor-elev/student, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale.
Printre noutăți se numără faptul că victima poate depune o sesizare scrisă şi fără semnătura olografă, iar sesizarea respectivă poate să nu cuprindă numele, prenumele, datele de contact ale victimei În acest sens, legiuitorul obligă -indirect/direct- angajatorii să-și revizuiască procedurile interne.
De reținut că aceste noi proceduri interne trebuie să cuprindă metode de verificare şi de acordare de suport victimei, precum şi mecanisme de prevenţie (consiliere de specialitate) şi îndrumare pentru persoanele care reclamă fapte de hărţuire; noile proceduri interne trebuie să mai cuprindă și informarea salariaților despre drepturile lor.
În prezentul articol ne-am propus să punctăm, printr-o scurtă prezentare, care sunt noutățile aduse în HG nr. 970/2023 prin HG nr. 27/2025.
1. Obligaţia de a pune în aplicare metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii
Legiuitorul a prevăzut că art. 1 din Metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă(denumită în continuare Metodologie), se modifică şi are în prezent următorul cuprins:
În scopul asigurării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii şi al educaţiei, a recunoaşterii în mod specific a dreptului fiecărui cetăţean la un mediu de lucru şi de educaţie fără violenţă şi hărţuire, pentru încurajarea şi menţinerea unei culturi a muncii bazate pe respect şi demnitate reciprocă, instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, instituţiile de învăţământ superior şi unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi companiile private au obligaţia de a pune în aplicare metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, denumită în continuare metodologia, pe baza Ghidului privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, prevăzut în anexa la prezenta metodologie, denumit în continuare ghidul.”
2. Despre scopul metodologiei
Potrivit art. 2 din Metodologie, astfel cum a fost și acesta modificat de legiuitor, scopul metodologiei este de a stabili cadrul metodologic pentru instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, pentru instituţiile de învăţământ superior, unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi pentru companiile private în aplicarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii hărţuirii pe criteriul de sex şi hărţuirii morale la locul de muncă.
3. Noi măsuri în domeniul hărțuirii la locul de muncă
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 3 din Metodologie, astfel cum au fost și acestea modificate, în vederea respectării şi promovării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi în vederea eliminării discriminării directe şi indirecte pe criteriul de sex, în câmpul muncii, este necesar ca instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, instituţiile de învăţământ superior, unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi companiile private să promoveze următoarele măsuri:
a) întocmirea unei proceduri interne privind promovarea, inclusiv ocuparea funcţiilor de decizie, a funcţiilor din consiliile de administraţie şi de supraveghere ale companiilor private;
b) formarea continuă şi dezvoltarea carierei;
c) organizarea muncii, condiţiile de muncă şi mediul de muncă;
d) asigurarea tratamentului egal în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă;
e) de conştientizare şi de accesare a unor proceduri administrative de protecţie pentru victime.
Tot astfel, legiuitorul a prevăzut ca element de noutate ca instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, instituţiile de învăţământ superior, unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi companiile private au obligaţia creării şi implementării unui cadru unitar şi coerent în ceea ce priveşte atât integrarea perspectivei de gen, cât şi prevenirea, combaterea şi gestionarea situaţiilor de hărţuire pe criteriul de sex şi hărţuire morală la locul de muncă prin introducerea de măsuri care să vizeze:
a) modalităţi de analiză, gestionare şi soluţionare a sesizărilor privind cazurile de hărţuire pe criteriul de sex şi al hărţuirii morale la locul de muncă, în spaţiul şcolar sau în mediul universitar;
b) prevenirea actelor de hărţuire, ca urmare a analizei şi soluţionării cazului la nivelul angajatorului/instituţiei;
c) stabilirea rolului şi responsabilităţilor concrete în ceea ce priveşte prezentul domeniu, atât în sarcina angajatorului/conducătorului, cât şi a angajaţilor
d) adoptarea unor proceduri care să cuprindă metode de verificare şi de acordare de suport victimei, precum şi mecanisme de prevenţie care constau în consiliere de specialitate şi îndrumare pentru persoanele care reclamă fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărţuire morală ( 6 din Metodologie).
4. Despre noua formă a plângerii/sesizării victimei
Așa cum cunoaștem deja, potrivit art. 7 alin. 2 din Metodologie, victima poate depune plângere/sesizare persoanei responsabile/comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor în oricare dintre situaţiile specificate la alin. (1), în formă scrisă, olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecţiei datelor de identitate, în vederea asigurării protecţiei acesteia, sau poate depune o sesizare verbală persoanei responsabile/comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor, în urma căreia se va întocmi un proces-verbal.
Noutatea introdusă recent de legiuitor este aceea că, prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. 2 din Metodologie, victima poate depune o sesizare scrisă şi fără semnătura olografă. În situaţia în care sesizarea nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact ale victimei, aceasta se examinează şi se soluţionează dacă conţine date şi informaţii referitoare la fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărţuire morală (art. 7 alin. 2 indice 1 din Metodologie).
5. Obligativitatea elaborării unui raport anual
O altă noutate în domeniu este aceea că instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, instituţiile de învăţământ superior, precum şi unităţile de învăţământ preuniversitar elaborează un raport anual privind implementarea prevederilor metodologiei, care va fi transmis către ANES (Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi), potrivit art. 8 alin. 2 din Metodologie astfel cum a fost și acesta modificat de legiuitor.
Menționăm că Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin ANES, asigură sprijin, îndrumare şi coordonare metodologică instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi companiilor private, în aplicarea prevederilor Metodologiei.
