Exemplu concret de utilizare a inteligenței artificiale în contabilitate. Înlocuiește sau nu inteligența artificială contabilul în soluționarea spețelor? Partea III

Exemplu concret de utilizare a inteligenței artificiale în contabilitate. Înlocuiește sau nu inteligența artificială contabilul în soluționarea spețelor? Partea III

Articol scris in data de: 27 mai 2026

Autor: Botar Claudia-Florina

Miniseria conturată în jurul aspectelor legate de impactul inteligenței artificiale asupra laturii financiar-contabile a afacerii prezintă unul dintre cele mai de actualitate subiecte în rândul practicienilor: chat GPT este un stimulent sau un impediment în dezvoltarea afacerii și soluționarea diverselor spețe din spectrul financiar-contabil și fiscal? Deși nu foarte intens dezbătută printre profesioniști, problematica câștigă o popularitate din ce în ce mai mare prin prisma utilizării acestuia de către o gamă largă de persoane care activează în diverse domenii de activitate.

Din postura unui profesionist contabil, probabil ai avut curiozitatea de a vedea modul în care inteligența artificială se raportează la o speță din spectrul financiar-contabil și fiscal. Prin intermediul miniseriei legată de aplicabilitatea instrumentului la nivelul soluționării unei spețe din spectrul financiar-contabil și fiscal ne dorim să identificăm gradul sau măsura în care persoanele care utilizează aceste instrumente pot să țină cont de răspunsurile primite la diverse spețe. Practic, care este delimitarea dintre utilizarea constructivă a acestor instrumente și utilizarea distructivă.

Aplicabilitatea chat GPT în contabilitate devine tot mai populară în spațiul cercetării științifice. Au apărut astfel tot mai multe studii care explorează impactul acestuia asupra domeniului.

Primele două părți ale materialului au punctat modul de raportare al inteligenței artificiale la o speță comună din spectrul financiar-contabil și fiscal. Astfel, am adresat instrumentului chat GPT întrebarea legată de condițiile principale pe care trebuie să le îndeplinească o entitate pentru a fi considerată microîntreprindere. Răspunsul concret la această speță a fost reflectat pe parcursul a trei episoade din cadrul miniseriei ce vizează această problematică. Ultima parte a materialului prezintă o ultimă întrebare adresată instrumentului chat GPT, tot în sfera criteriilor de mărime ale companiilor, pentru a testa capacitatea de a înțelege nuanțele exacte, având în vedere răspunsul greșit conturat în prima fază a întrebării complete adresate, cea care a vizat atât nuanța fiscală cât și cea a criteriilor de mărime. Vom vedea așadar, dacă chat GPT reușește să răspundă corect în cele din urmă la această speță.

Principalul act normativ ce reglementează criteriile de mărime ale microîntreprinderii este Ordinul   nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate cu modificările și completările ulterioare. Care este maniera de raportare a robotului contabil la această nuanță a problematicii?

În cele ce urmează vom analiza răspunsul lui chat GPT la această întrebare. Iată mai jos concluziile analizei:

1. La o primă vedere chat GPT nu a înțeles întrebarea legată de criteriile de mărime. Deducem acest aspect din faptul că se raportează tot la aspectul legat de plafonul de venituri menționat în Codul Fiscal.

2. Chat GPT face referire la cote de impozitare, aspect care nu a fost solicitat prin întrebarea adresată, de asemenea include și aspecte legate de statutul de pierdere a condițiilor de microîntreprindere, ceea ce la fel nu a fost un aspect adresat în întrebarea inițială.

Așadar, raportat la cea de-a doua latură a întrebării, putem să remarcăm faptul că instrumentul chat GPT care în cazul nostru este un robot contabil, nu a recunoscut nuanța întrebării adresate. Adică nu a înțeles că este vorba despre criteriile de mărime cunatificate prin total active, total cifra de afaceri și număr de angajați. Astfel, chat GPT ghidează răspunsul spre aspecte legate de plafonul fiscal legate de veniturile realizate, particularități în ceea ce privește modul de calcul, categoriile de venituri care sunt luate în calcul la stabilirea acestuia, regimul de impozitare și situațiile în care o companie pierde statutul de microîntreprindere. Aceste aspecte sunt specifice mai degrabă criteriilor fiscale decât celor legate de mărime.

În cadrul aceluiași chat vom mai adresa câteva întrebări suplimentare pentru a vedea dacă în cele din urma chat GPT reușește să contureze un răspuns elocvent. Astfel, în cele ce urmează îi vom adresa întrebarea legată punctual de criteriile de mărime stabilite prin intermediul Ordinului 1802.

Criteriile de mărime stabilite prin Ordinul nr. 1802/2014 (cu modificările ulterioare) nu sunt fiscale, ci contabile, și vizează încadrarea entităților în funcție de dimensiune pentru raportare financiară. Criteriile de mărime (OMFP 1802) Încadrarea se face pe baza a 3 indicatori: 🔹 Total active 🔹 Cifra de afaceri netă 🔹 Număr mediu de salariați 👉 Clasificarea se stabilește în funcție de depășirea a cel puțin două din cele trei criterii. Pragurile concrete 1. Microentități O entitate este micro dacă NU depășește 2 din următoarele: Total active: 1.500.000 lei Cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei Număr mediu salariați: 10 2.Entități mici Nu depășesc 2 din următoarele: Total active: 25.000.000 lei Cifra de afaceri netă: 50.000.000 lei Număr mediu salariați: 50 3. Entități mijlocii și mari Depășesc cel puțin 2 din criteriile de mai sus pentru entități mici

Așadar, mai sus regăsim răspunsul complet conturat de chat GPT la speța lansată. O scurtă analiză a acestuia poate fi urmărită în cele ce urmează.

1. Putem să observăm faptul că a doua încercare de conturare a răspunsului după lansarea întrebării concrete legată de criterii de mărime, este una care corelează un răspuns coerent.

2. Robotul contabil face distincție între criterii contabile și fiscale, astfel acesta menționează faptul că aceste criterii nu sunt de natură fiscală ci au incidență din punct de vedere contabil și mai menționează faptul că aceste criterii vizează încadrarea entităților funcție de raportarea financiară.

3. Robotul contabil identifică corect cei 3 parametrii de încadrare, raportați la: total active, cifra de afaceri și număr de salariți.

4. O primă mențiune cu nuanțe eronate face trimitere la următorul aspect: ,,Clasificarea se stabilește în funcție de depășirea a cel puțin două din cele trei criterii.” Pentru a se încadra categoriei de microîntreprindere, Ordinul 1802 stabilește faptul că ,,Microentitățile sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii”. Așadar, nuanța exprimată de către chat GPT legată de aspectul depășirii a cel puțin două dintre cele 3 criterii nu este valabilă pentru încadrarea unei companii la categoria microîntreprinderii. Ulterior sunt menționate pragurile concrete cu privire la tipurile de entitate clasificate din perspective celor 3 aspecte principale.

5. În cazul microentității, robotul contabil afirmă faptul că o companie intră în categoria microîntreprinderii dacă dacă NU depășește 2 din următoarele limite: Total active: 1.500.000 lei, Cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei, Număr mediu salariați: 10. Conform noile reglementări, aceste limite nu sunt valide, fiind vorba actualemente despre: Total active: 2.250.000 lei, Cifra de afaceri netă: 4.500.000 lei, Număr mediu salariați: 10. Astfel, criteriile stabilite de către chat GPT sunt eronate.

6. Dacă analizăm criteriile raportat la celelalte categorii de companii, entitățile mici sunt companiile care nu depășesc două dintre următoarele 3 criterii: totalul activelor: 25.000.000 lei, cifra de afaceri netă: 50.000.000 lei, numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50, stipulate în Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

7. În ceea ce privește criteriile identificate de către chat GPT pentru celelalte două categorii de companii, entitățile mici și cele mijlocii, acestea sunt raportate la următoarele plafoane: Entități mici: Nu depășesc 2 din următoarele: Total active: 25.000.000 lei, Cifra de afaceri netă: 50.000.000 lei, Număr mediu salariați: 50; Entități mijlocii și mari: Depășesc cel puțin 2 din criteriile de mai sus pentru entități mici. Răspunsul conturat de chat GPT pentru entitățile mici, mijlocii și mari este corect. Adică, acesta a identificat corect plafoanele sau valorile pentru cei 3 parametrii de referință pentru celelalte categorii de companii, în afara microîntreprinderii.

8. Chat GPT identifică și regula de bază funcție de care se realizează aceste delimitări și anume dacă entitatea depășește timp de 2 ani consecutivi aceste criterii, atunci trebuie să modifice categoria din care face parte.

9. Chat GPT atenționează cu privire la o confuzie comună în rândul contribuabililor și anume cea legată de nuanța statutului de microîntreprindere din punct de vedere fiscal, respectiv din punct de vedere contabil, aducând în discuție cele două tipuri de acte normative principale, și anume, Codul Fiscal și Ordinul 1802.

10.Concluzia enunțată de chat GPT este legată de faptul că criteriile de mărime din OMFP 1802 sunt mult mai largi decât cele fiscale, aspect care poate părea destul de ambiguu. De asemenea, acesta menționează faptul că include atât aspectele financiare, cât și cele legate de resursele umane, cum este aspectul legat de numărul de salariați.

Ultima remarcă adresată instrumentului este legată de eroarea făcută în direcția criteriilor de încadrare a companiei la statutul de microîntreprindere.

Iată mai jos răspunsul oferit de către chat GPT:

Putem astfel să remarcăm faptul că răspunsul oferit în ultimă instanță de către chat GPT este valid. Cu alte cuvinte, după remarca făcută legată de faptul că răspunsul este incorect, acesta a revizuit cele 3 plafone și a oferit un răspuns valid.

Ce trebuie să cunoască fiecare specialist este faptul că încă nu există ghiduri de informare și îndrumare a utilizatorilor din varii domenii de activitate care să cuprindă maniera concretă de utilizare a acestei aplicații alături de potențialele limite ale acesteia. De aceea, cei care utilizează chat GPT trebuie să fie prudenți la utilizarea inteligenței artificiale. Cei mai mulți dintre aceștia pot fi tentați să înlocuiască sfaturile specialiștilor cu cele generate prin intermediul acestor instrumente. Chiar dacă uneori soluțiile furnizate de către inteligența artificială pe diverse spețe pot fi valide și certificate cu informațiile științifice, totuși, consultanța financiară sau fiscal cu o persoană este indispensabilă unei afaceri.

Observațiile ca urmare a ministudiului nostru pe tema aplicabilității lui chat GPT în spețe financiar-contabile sau fiscale sunt redate de: 1. Informațiile oferite de către chat GPT pe anumite spețe financiar-contabile și fiscale pot fi eronate; 2. Întrebările adresate nepotrivit pot genera răspunsuri inadecvate; 3. Discuțiile complexe și nuanțate pot fi greșit gestionate de către un instrument care integrează inteligența artificială.

Pentru a răspunde la întrebarea care a reprezentat punctul critic al studiului și anume Înlocuiește sau nu inteligența artificială contabilul în soluționarea spețelor? trebuie să ne ghidăm după următoarele repere: 1. Inteligența artificială în contabilitate nu înlocuiește inteligența umană, sfaturile specialiștilor și raționamentul profesional fiind indispensabile; 2. Chat GPT sau orice alt instrument reprezentativ pentru IA poate genera răspunsuri care să nu fie corelate la componenta legislativă, aspect care pot conduce afacerea într-o zonă a neconformității fiscale; 3. Absența normelor clare de utilizare cu privire la această tehnologie poate reprezenta un impediment, aspect care poate crea confuzie în rândul utilizatorilor. Un aspect semnificativ de care trebuie să ținem cont este legat de faptul că inteligența artificială prin instrumentele sale nu trebuie să ia locul raționamentului profesional uman. Aceste instrumente sau metode pot fi considerate ca tehnici completare sau adiționale, care să eficientizeze munca profesioniștilor. Totuși, în absența unor rigori în ceea ce privește utilizarea lor, acestea pot deveni impedimente pentru cei care se bazează exclusiv pe soluțiile furnizate de IA.

Referințe principale de informare

Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.